Dr. Bogdan Bocea

Ce face un medic ortoped

Ortopedia și traumatologia este specialitatea medicală chirurgicală dedicată diagnosticului, tratamentului conservator și operator al afecțiunilor sistemului musculoscheletal complet — oase (200+ oase ale scheletului adult), articulații (peste 230 articulații cu structură variată: sinoviale mobile, cartilaginoase semi-mobile, fibroase imobile), mușchi striați, tendoane, ligamente, fascii, burse, plus inervația și vascularizația acestora. Medicul ortoped (sau ortoped-traumatolog) are pregătire post-universitară de 5-6 ani specialitate, formare continuă în tehnici chirurgicale moderne (artroscopia minim-invazivă, artroplastiile articulare, fixarea internă a fracturilor cu plăci și șuruburi, chirurgia coloanei vertebrale), plus expertiză în interpretarea complexă a investigațiilor imagistice musculoscheletale (radiografii cu proiecții speciale, RMN cu secvențe specifice, CT cu reconstrucții 3D).

Ortopedul evaluează pacienți cu spectrul complet de patologii ale aparatului locomotor: durere articulară persistentă (cronică peste 3 luni) sau acută (cu istorie traumatică sau de novo), localizată sau migratorie, cu caracter mecanic (intensificată de mișcare, ameliorată de repaus — sugestiv pentru artroză) sau inflamator (durere nocturnă, redoare matinală peste 30 minute — sugestiv pentru artrită inflamatorie); limitarea mobilității articulare (redoare, anchiloze post-traumatice sau degenerative); instabilitatea articulară (senzație de cedare a genunchiului, subluxații recurente de umăr); deformările congenitale sau dobândite (scolioza idiopatică juvenilă cu unghi Cobb cuantificat, picior plat sau cavus, hallux valgus cu deviația halucelui peste 20°, deformări post-traumatice cu calus vicios); traumatisme acute (fracturi simple sau complexe, luxații articulare, entorse cu leziuni ligamentare gradate I-III, contuzii cu hematoame, plăgi cu fracturi deschise — urgențe ortopedice); patologii degenerative (artroza primară sau secundară post-traumatică); leziuni sportive (rupturi de menisc, leziuni LCA — ligament cruciat anterior, ruptură de tendon Achilian, sindroame de overuse — tendinopatii, fascite plantare); infecții osteoarticulare (osteomielite acute sau cronice, artrite septice — urgențe medicale); tumori osoase primare benigne (osteocondrom, encondrom) sau maligne (osteosarcom, sarcom Ewing) sau metastaze osoase; boli osoase metabolice (osteoporoza, osteomalacia, boala Paget).

Investigațiile ortopedice frecvente

Diagnosticul ortopedic se bazează pe corelarea atentă a anamnezei (mecanismul traumei, debutul, evoluția simptomelor), examenului clinic (inspecție pentru deformări, edeme, eritem; palpare pentru puncte dureroase, mobilitate articulară pasivă și activă, teste specifice — testul Lachman pentru LCA, testul McMurray pentru menisc, testul Hawkins pentru sindrom impingement subacromial) și investigațiilor imagistice. Radiografia simplă reprezintă investigația de primă linie, oferind evaluare excelentă a structurilor osoase în proiecții multiple standard (anteroposterioară, laterală, oblică, plus proiecții speciale ca West Point pentru umăr, tunelul intercondilian Rosenberg pentru genunchi) — utilă pentru diagnostic fracturi cu clasificare specifică, evaluare artroză cu cuantificare radiografică Kellgren-Lawrence stadiul 0-IV, depistarea calcificărilor periarticulare, evaluare deformări scheletice cu măsurători angulare specifice (unghi Cobb pentru scolioză, unghi alfa și HVA pentru hallux valgus, indici de deplasare pentru fracturi).

RMN-ul (rezonanța magnetică) — investigația imagistică cu rezoluție superioară pentru țesuturi moi: evaluare meniscuri (rupturi orizontale, longitudinale, radiare, complexe — clasificare Stoller), ligamente (LCA, LCP, colaterale ale genunchiului; rotator cuff la umăr cu cuantificarea grosimii rupturii), cartilaj articular (evaluare leziuni condrale ICRS grade I-IV), tendoane (tendinopatii, tendinite, rupturi parțiale sau complete), mușchi (rupturi musculare, hematoame, hernii musculare), măduva osoasă (edem osos, contuzii osoase ascunse pe radiografie, infecții, tumori). CT-ul — pentru fracturi complexe (acetabulum, vertebre, calcaneu, plat tibial cu deplasări fragmente) cu reconstrucții 3D pentru planificare chirurgicală, evaluare deformări complexe pre-operatorii, cuantificare densitate osoasă quantitative CT pentru osteoporoză avansată.

Ecografia musculoscheletală — investigație în timp real a tendoanelor (tendinopatii, rupturi), mușchilor (rupturi parțiale, hematoame), bursei (bursite), structurilor periarticulare; ghidare pentru proceduri intervenționale (infiltrații articulare cu corticosteroid sau acid hialuronic, blocaje nervoase, drenaje colecții). Densitometria osoasă (DXA) — diagnostic și monitorizare osteoporoză cu măsurarea densității minerale osoase (DMO) la coloana lombară și șold proximal, calcul T-score (scor sub -2.5 deviații standard = osteoporoză, între -1 și -2.5 = osteopenie, peste -1 = normal) și Z-score pentru pacienți tineri sau cu osteoporoză secundară. Scintigrafia osoasă — investigație funcțională pentru leziuni ascunse (fracturi de stres, infecții, metastaze osoase, tumori primare) cu sensibilitate înaltă dar specificitate moderată. Artroscopia diagnostică — evaluare directă a interiorului articulației, frecvent terapeutică (rezecție meniscale, sutură LCA, debridare condrale, sinovectomie).

Patologii ortopedice frecvente

Ortopedul gestionează patologii cu frecvență crescută în populație. Artroza — boala articulară cronică cea mai frecventă, prevalența 50% peste 65 ani; gonartroza (artroza genunchiului) afectează 10-15% din populația adultă, factori de risc fiind obezitatea, antecedente meniscectomie, leziuni ligamentare, vârsta înaintată — tratament conservator (analgezice paracetamol și AINS, fizioterapie cu kinetoterapie, infiltrații cu acid hialuronic sau corticosteroid, terapie cu PRP — plasma îmbogățită cu plachete) sau chirurgical (artroscopie cu debridare în stadii incipiente, osteotomii corective la pacienți tineri cu deviații axiale, artroplastie totală de genunchi în stadii avansate cu rezultate excelente — supraviețuire prosteză 90% la 15 ani); coxartroza (artroza șoldului) — frecventă, factori de risc displazia șoldului congenitală, necroza aseptică de cap femural, fracturi vechi col femural — tratament cu artroplastie totală de șold cu rezultate excelente.

Fracturile — necesită reducere anatomică (manuală sau chirurgicală) și imobilizare în poziție de vindecare; clasificare după localizare (extremitatea proximală, diafiză, extremitatea distală), tip (transversală, oblică, spirală, comminutivă), deplasare (fără deplasare sau cu angulare/rotație/scurtare/diastază), implicare articulară (extra- sau intra-articulară). Tratament conservator (imobilizare cu ghips/orteză) sau chirurgical (osteosinteză cu plăci LCP — Locking Compression Plate, șuruburi canulate, tije centro-medulare cu blocaj static sau dinamic, fixator extern pentru fracturi deschise sau complexe). Fracturile de șold la vârstnici (col femural, intertrohanteriene) — urgență ortopedică cu mortalitate la 1 an de 25% fără tratament chirurgical rapid; tratament cu hemiartroplastie sau artroplastie totală în fracturile de col, cu DHS sau gamma-nail în fracturile inter/subtrohanteriene.

Hernia de disc lombară (frecventă L4-L5 și L5-S1) sau cervicală (C5-C6, C6-C7) — necesită evaluare neurologică combinată cu cuantificarea deficitului motor (forță musculară gradată 0-5 conform MRC), reflexelor, sensibilității; tratament conservator (analgezice, AINS, miorelaxante, fizioterapie, infiltrații peridurale ghidate fluoroscopic) sau chirurgical (microdiscectomie, discectomie endoscopică, fuziune intervertebrală în cazuri instabile) la pacienți cu deficit progresiv sau dureri rezistente. Tendinopatiile și entezitele cronice — cot de tenist (epicondilită laterală — frecventă la pacienți cu mișcări repetitive de antebraț), cot de golfer (epicondilită medială), tendinopatie patelară („genunchi săritorului"), fasceita plantară, tendinopatii rotator cuff — răspund la repaus, fizioterapie, infiltrații, terapie cu unde de șoc extracorporale. Osteoporoza — boală sistemică osoasă cu pierderea masei osoase și deteriorarea microarhitecturii cu risc crescut de fracturi (vertebrale, șold, antebraț distal); screening DXA recomandat după 65 ani la femei și 70 ani la bărbați (mai devreme în prezența factorilor de risc), tratament dedicat (bifosfonați alendronat sau zoledronat IV, denosumab subcutanat, teriparatidă pentru osteoporoză severă, romosozumab pentru cazuri specifice). Leziunile sportive — entorse de gleznă, rupturi musculare ale grupului ischiogambier sau cvadriceps, leziuni meniscale degenerative sau traumatice, rupturi LCA în mișcări de pivotare. Scolioza — deformare tridimensională a coloanei vertebrale, idiopatică juvenilă cea mai frecventă; evaluare cu unghi Cobb (sub 25° — observație, 25-40° — orteză tip Boston, peste 40-50° — chirurgie cu fuziune posterioară instrumentată).

Pregătirea pentru consultația ortopedică

Pentru consultația ortopedică productivă, pacientul trebuie să aducă: toate investigațiile imagistice anterioare pe CD/USB sau cu acces online (radiografii cu rapoarte de interpretare, RMN-uri sau CT-uri cu protocoalele detaliate, ecografii musculoscheletale, scintigrafii dacă există), rezultatele densitometriei DXA dacă a fost efectuată (cu T-score și Z-score), analizele de sânge recente (hemoleucograma pentru anemii, markeri inflamatori VSH/CRP, calciu și fosfat seric, vitamina D, fosfataza alcalină pentru evaluare metabolism osos, factor reumatoid și anti-CCP la suspiciune artrită inflamatorie, acid uric pentru gută), descrierea precisă a simptomelor (localizarea durerii — punctiformă, difuză, iradiată; intensitatea pe scala 0-10 VAS; factorii agravanți — efort, anumite mișcări, statul în picioare prelungit; factorii amelioranți — repaus, gheață, analgezice; mecanismul traumei dacă există cu detalii precise), tratamentele anterioare (analgezice cu doze și răspuns terapeutic, AINS, fizioterapie cu numărul de ședințe și tipuri de proceduri, infiltrații articulare cu data și tipul de medicament, intervenții chirurgicale anterioare cu protocoale operatorii și implanturi utilizate), impactul asupra vieții cotidiene (capacitatea de a urca scări, distanța de mers fără durere, somn perturbat, activitate profesională afectată, sport practicat).

Pentru intervenții chirurgicale ortopedice planificate, este obligatorie evaluarea preoperatorie completă: analize complete (hemoleucogramă, biochimie cu funcție hepatică și renală, coagulare cu INR și aPTT, grupul sanguin și Rh, glicemia, ionograma), ECG și consult cardiologic obligatoriu peste 50 ani sau în prezența bolilor cardiovasculare cunoscute, consult anestezic preoperator cu evaluarea riscului ASA I-V, radiografia toracică pentru evaluare pulmonară, screening colonizare cu MRSA sau MSSA în chirurgia electivă cu implanturi (artroplastii). Sistarea anumitor medicamente preoperator (antiinflamatoare cu 5-7 zile înainte, anticoagulante warfarină cu 5 zile schimbate cu heparină ca punte, NOAC-uri cu 24-48 ore în funcție de funcția renală). Profilaxia antibiotică perioperatorie obligatorie. Profilaxia antitromboembolică post-operatorie (heparine cu greutate moleculară mică sau NOAC-uri) recomandată pentru chirurgia majoră (artroplastii, chirurgia coloanei) timp de 14-35 zile. Reabilitare post-operatorie cu kinetoterapie precoce esențială pentru rezultate optime — mobilizare în prima zi post-operator pentru artroplastii, exerciții izometrice în prima săptămână, recuperare progresivă supravegheată.