Ecografie transvaginala
Ecografie transvaginală (ultrasonografie endovaginală)
Ce este ecografie transvaginala?
Ecografia transvaginală este o investigație imagistică în care o sondă cu ultrasunete, introdusă în vagin, oferă imagini detaliate ale uterului, endometrului, ovarelor și ale structurilor pelvine, fiind metoda preferată pentru evaluarea precisă a organelor genitale interne ale femeii. Deoarece sonda se află foarte aproape de organele examinate, imaginile sunt mai clare decât cele obținute prin ecografia abdominală suprapubiană, care trebuie să străbată peretele abdominal și vezica plină.
Tipuri de ecografie transvaginala
Ecografie transvaginală ginecologică de rutină
Examinarea standard, folosită pentru evaluarea uterului, a endometrului și a ovarelor în cadrul controlului ginecologic obișnuit sau în investigarea unor simptome. Conform ISUOG, această examinare oferă imagini de înaltă rezoluție ale structurilor pelvine și este metoda de elecție pentru aprecierea grosimii și a aspectului endometrului.
Foliculometrie și monitorizarea ovulației
Serie de examinări repetate de-a lungul ciclului menstrual prin care medicul urmărește creșterea foliculilor ovarieni și momentul ovulației. Este utilă în evaluarea infertilității și în stimularea ovariană, ajutând la stabilirea celui mai potrivit moment pentru concepție sau pentru anumite proceduri de reproducere asistată.
Ecografie de prim trimestru (sarcină precoce)
Examinare efectuată în primele săptămâni de sarcină pentru a confirma localizarea sarcinii în uter, a vizualiza sacul gestațional și embrionul și a evidenția activitatea cardiacă. Conform ISUOG, abordul transvaginal este deosebit de valoros la începutul sarcinii, când structurile sunt mici și greu de vizualizat abdominal.
Ecografie transvaginală cu Doppler
Adaugă analiza fluxului sanguin la examinarea standard, evaluând vascularizația uterului, a ovarelor și a unor leziuni. Este folosită pentru caracterizarea unor chisturi sau formațiuni și pentru aprecierea circulației în anumite afecțiuni pelvine, completând informația oferită de ecografia în scară gri.
Sonohisterografie (cu ser fiziologic)
Variantă în care se introduce ser fiziologic steril în cavitatea uterină pentru a-i destinde pereții și a evidenția mai bine endometrul. Permite vizualizarea unor polipi, fibroame submucoase sau aderențe care altfel ar putea trece neobservate la ecografia transvaginală obișnuită.
Când ai nevoie de ecografie transvaginala?
- →Investigarea sângerărilor vaginale anormale, abundente, prelungite sau survenite în afara menstruației ori după menopauză
- →Evaluarea durerii pelvine sau abdominale joase cu cauză neclară, pentru a căuta o sursă ginecologică
- →Suspiciunea de chisturi ovariene, fibroame uterine sau alte formațiuni pelvine depistate la examenul clinic
- →Confirmarea și localizarea unei sarcini precoce, inclusiv excluderea unei sarcini extrauterine
- →Monitorizarea foliculilor ovarieni și a ovulației în cadrul evaluării și tratamentului infertilității
- →Aprecierea grosimii și a aspectului endometrului, mai ales la femeile cu sângerare în postmenopauză
- →Investigarea infertilității feminine, ca parte a bilanțului structurilor uterine și ovariene
- →Evaluarea poziției și a integrității unui dispozitiv intrauterin (steriletul)
- →Urmărirea unor afecțiuni cunoscute, precum endometrioza, sindromul ovarelor polichistice sau fibroamele
- →Ghidarea unor proceduri, cum ar fi puncția foliculară în reproducerea asistată, atunci când este necesar
Pregătire
Spre deosebire de ecografia abdominală suprapubiană, care necesită vezica plină, ecografia transvaginală se efectuează de obicei cu vezica goală sau aproape goală, motiv pentru care pacienta este rugată să urineze înainte de examinare; o vezică plină poate împinge organele și poate îngreuna vizualizarea. Nu este necesară o pregătire alimentară specială și, în general, nu se impune post. Momentul din ciclul menstrual poate fi ales în funcție de scopul examinării: pentru evaluarea endometrului sau monitorizarea ovulației, medicul poate indica anumite zile ale ciclului. Este util ca pacienta să comunice data ultimei menstruații, o eventuală sarcină și să aducă rezultatele examinărilor anterioare. Examinarea se poate efectua și în timpul menstruației, dacă situația clinică o cere, deși de obicei se preferă altă perioadă pentru confort.
⏱️ Durată: Examinarea propriu-zisă durează în general 10-20 de minute, în funcție de complexitatea cazului și de structurile care trebuie evaluate; rezultatul preliminar poate fi comunicat de obicei la finalul examinării.
✅ Ce arată
- •Forma, dimensiunile și poziția uterului, precum și prezența fibroamelor sau a altor modificări structurale
- •Grosimea și aspectul endometrului, importante mai ales la femeile cu sângerare în postmenopauză
- •Structura ovarelor, prezența foliculilor, a chisturilor sau a unor formațiuni ovariene
- •Sarcina precoce intrauterină, cu vizualizarea sacului gestațional, a embrionului și a activității cardiace
- •Semne sugestive pentru o sarcină extrauterină, care necesită evaluare urgentă
- •Acumulări de lichid în pelvis și unele modificări sugestive pentru endometrioză sau pentru afecțiuni inflamatorii
- •Poziția unui dispozitiv intrauterin în raport cu cavitatea uterină
❌ Ce NU arată
- •Nu stabilește cu certitudine natura benignă sau malignă a unei formațiuni, care necesită investigații suplimentare și, uneori, biopsie
- •Nu vizualizează direct permeabilitatea trompelor uterine, evaluată prin alte examinări dedicate
- •Nu evaluează în detaliu organele situate sus în abdomen sau structuri din afara micului bazin
- •Nu poate confirma singură toate formele de endometrioză profundă sau aderențele, care pot necesita RMN sau vizualizare directă
- •Nu înlocuiește analizele de laborator și examenul clinic în stabilirea unui diagnostic complet
Riscuri și contraindicații
- ⚠️Examinare neinvazivă, fără radiații ionizante, considerată sigură inclusiv în timpul sarcinii
- ⚠️Disconfort minim sau o senzație de presiune la introducerea sondei, de obicei bine tolerată
- ⚠️Fără efecte secundare cunoscute ale ultrasunetelor folosite la intensitatea diagnostică obișnuită
- ⚠️Riscul de infecție este extrem de redus, sonda fiind acoperită cu o husă de unică folosință și dezinfectată între paciente
- ⚠️Rar, o sângerare vaginală minoră poate apărea la femeile cu mucoasă fragilă sau în anumite afecțiuni
- ⚠️Examinarea se adaptează la femeile care nu și-au început viața sexuală, putând fi înlocuită cu abordul abdominal sau, rar, transrectal
Specialități care recomandă ecografie transvaginala
Afecțiuni diagnosticate prin ecografie transvaginala
Ce este ecografia transvaginală și de ce este mai detaliată decât cea abdominală
Ecografia transvaginală, numită și ultrasonografie endovaginală, este o investigație imagistică în care o sondă cu ultrasunete este introdusă în vagin pentru a obține imagini de înaltă rezoluție ale uterului, endometrului, ovarelor și ale celorlalte structuri din micul bazin. Spre deosebire de ecografia abdominală suprapubiană, în care sonda este plasată pe pielea abdomenului și undele trebuie să străbată peretele abdominal și vezica plină, sonda transvaginală ajunge foarte aproape de organele genitale interne. Conform ISUOG, această apropiere permite folosirea unei frecvențe mai înalte și obținerea unor imagini mai clare ale endometrului, ale ovarelor și ale sarcinii precoce.
Tocmai din acest motiv, ecografia transvaginală este metoda preferată pentru evaluarea precisă a organelor pelvine la femeie, mai ales atunci când se urmărește grosimea endometrului, aspectul ovarelor sau confirmarea unei sarcini la început. Pentru femeile care vor să înțeleagă mai bine afecțiunile evaluate prin această examinare, pagina IngesT despre fibromul uterin oferă o privire de ansamblu asupra unei dintre cele mai frecvente formațiuni depistate ecografic.
Când se recomandă ecografia transvaginală
Această examinare este indicată într-o gamă largă de situații ginecologice și obstetricale. Se recomandă pentru investigarea sângerărilor vaginale anormale, a durerii pelvine, a suspiciunii de chisturi ovariene sau fibroame, dar și pentru confirmarea unei sarcini precoce și excluderea unei sarcini extrauterine. Conform ACOG, la femeile cu sângerare survenită după menopauză, ecografia transvaginală este adesea primul pas pentru măsurarea grosimii endometrului și stabilirea necesității unor investigații suplimentare.
Examinarea este folosită și în evaluarea infertilității, pentru monitorizarea foliculilor ovarieni și a ovulației, precum și pentru verificarea poziției unui dispozitiv intrauterin. Conform NICE, ecografia transvaginală face parte din bilanțul recomandat în multe afecțiuni ginecologice tocmai pentru capacitatea sa de a oferi imagini detaliate fără radiații. Femeile care explorează cauzele dificultăților de a obține o sarcină pot consulta paginile IngesT despre infertilitatea feminină și despre sindromul ovarelor polichistice, afecțiuni frecvent evaluate prin această investigație.
Cum se desfășoară examinarea, pas cu pas
Înainte de examinare, pacienta este rugată să urineze, deoarece, spre deosebire de ecografia suprapubiană, ecografia transvaginală se efectuează cu vezica goală sau aproape goală. Pacienta se așază pe masa de examinare în poziție ginecologică, iar medicul acoperă sonda endocavitară cu o husă de unică folosință și aplică un gel lubrifiant. Sonda, subțire și alungită, este introdusă blând în vagin, iar imaginile apar în timp real pe ecranul ecografului. Conform RSNA, medicul deplasează ușor sonda în direcții diferite pentru a vizualiza uterul, endometrul și fiecare ovar din mai multe unghiuri.
Examinarea durează în general 10-20 de minute și produce cel mult o senzație de presiune, nu o durere propriu-zisă. Atunci când este nevoie, medicul poate adăuga analiza Doppler pentru a evalua fluxul sanguin sau poate efectua o sonohisterografie, introducând ser fiziologic în cavitatea uterină pentru a evidenția mai bine endometrul. Pe parcursul examinării, pacienta poate fi rugată să își modifice ușor poziția sau să respire calm, pentru ca medicul să obțină imagini din unghiuri diferite. Conform RSNA, sonda transvaginală folosește o frecvență mai înaltă decât cea abdominală tocmai pentru că se află aproape de organe, ceea ce explică finețea detaliilor obținute. Echipa IngesT recomandă pacientelor să comunice orice disconfort în timpul manevrei, pentru ca examinarea să fie adaptată și, dacă este cazul, întreruptă.
După examinare, pacienta își poate relua imediat activitățile obișnuite, fără restricții, deoarece investigația nu necesită anestezie și nu lasă efecte secundare. Medicul poate comunica un rezultat preliminar la finalul examinării, urmând ca un raport detaliat să fie redactat după analiza completă a imaginilor. În unele cazuri, când se descoperă o modificare ce necesită urmărire, medicul poate recomanda repetarea ecografiei după câteva săptămâni, pentru a observa evoluția în timp a unei formațiuni sau a endometrului.
Ce arată ecografia transvaginală
Ecografia transvaginală oferă informații detaliate despre forma, dimensiunile și poziția uterului, despre grosimea și aspectul endometrului, precum și despre structura ovarelor și prezența foliculilor sau a chisturilor. Conform ISUOG, examinarea este metoda de elecție pentru aprecierea endometrului și pentru caracterizarea formațiunilor ovariene, oferind o rezoluție superioară abordului abdominal. În obstetrică, ea confirmă sarcina intrauterină precoce, vizualizează sacul gestațional, embrionul și activitatea cardiacă și ajută la excluderea unei sarcini extrauterine.
Examinarea poate evidenția și acumulări de lichid în pelvis, semne sugestive pentru endometrioză sau pentru afecțiuni inflamatorii, ori poziția unui dispozitiv intrauterin. Conform ACR, ecografia transvaginală este frecvent primul instrument imagistic în evaluarea patologiei pelvine la femeie, tocmai pentru disponibilitatea, siguranța și acuratețea sa. În evaluarea infertilității, examinarea permite numărarea foliculilor antrali și aprecierea răspunsului ovarian, informații utile medicului în stabilirea planului de îngrijire. Femeile interesate de afecțiunile evidențiate prin această examinare pot consulta și pagina IngesT despre chistul ovarian, una dintre cele mai frecvente descoperiri la o ecografie de rutină, adesea fără semnificație gravă.
Ce nu poate arăta ecografia transvaginală
Deși oferă imagini detaliate, ecografia transvaginală are limite importante de înțeles. Ea nu stabilește cu certitudine dacă o formațiune este benignă sau malignă, ci ridică un grad de suspiciune care necesită investigații suplimentare și, uneori, biopsie. De asemenea, nu vizualizează direct permeabilitatea trompelor uterine, care se evaluează prin alte examinări dedicate, și nu oferă informații despre organele situate sus în abdomen, în afara micului bazin. Conform ESR, atunci când este nevoie de o cartografiere precisă a endometriozei profunde sau a aderențelor, rezonanța magnetică sau vizualizarea directă pot fi necesare în completarea ecografiei.
Tocmai de aceea, rezultatul ecografiei transvaginale se interpretează întotdeauna împreună cu examenul clinic, cu analizele de laborator și, când este cazul, cu alte investigații imagistice. Conform ACR, ecografia rămâne o examinare operator-dependentă, ceea ce înseamnă că acuratețea ei depinde de experiența medicului care o efectuează și interpretează; din acest motiv, o examinare neclară poate fi repetată sau completată de un alt specialist. Echipa IngesT subliniază că o singură examinare nu oferă, de regulă, un diagnostic complet, ci orientează medicul către pașii următori potriviți fiecărui caz.
Mituri frecvente despre ecografia transvaginală
Mit: Ecografia transvaginală doare întotdeauna și este insuportabilă.
Realitate: Conform Mayo Clinic, majoritatea femeilor resimt cel mult o senzație de presiune la introducerea sondei, nu o durere insuportabilă, iar examinarea este în general bine tolerată și durează doar câteva minute. Sonda are un diametru redus și este lubrifiată, iar disconfortul mai accentuat apare doar la unele paciente cu afecțiuni pelvine dureroase, situație în care manevra se adaptează. Comunicarea cu medicul ajută la o experiență cât mai confortabilă.
Mit: Nu se poate face niciodată la femeile care nu și-au început viața sexuală.
Realitate: Conform ACOG, la femeile care nu și-au început viața sexuală nu se folosește de rutină abordul transvaginal, dar evaluarea pelvină este posibilă prin ecografie abdominală suprapubiană, cu vezica plină, sau, rar și cu acordul pacientei, prin abord transrectal. Astfel, lipsa unui contact sexual anterior nu împiedică evaluarea imagistică a uterului și a ovarelor, ci doar schimbă metoda aleasă de medic.
Siguranță, disconfort și situații speciale
Ecografia transvaginală este o examinare neinvazivă, care nu folosește radiații ionizante și nu are efecte secundare cunoscute ale ultrasunetelor la intensitatea diagnostică obișnuită. Conform ISUOG, ea este considerată sigură inclusiv în timpul sarcinii, fiind frecvent folosită în primul trimestru pentru confirmarea și evaluarea sarcinii precoce. Riscul de infecție este extrem de redus, deoarece sonda este acoperită cu o husă de unică folosință și dezinfectată între paciente, conform protocoalelor stricte de igienă.
Există însă situații speciale care impun adaptarea metodei. La femeile care nu și-au început viața sexuală, la cele cu anumite afecțiuni vaginale dureroase sau atunci când pacienta refuză abordul transvaginal, medicul recurge la ecografia abdominală suprapubiană sau, rar, la abordul transrectal. Conform NHS, decizia ține întotdeauna cont de confortul și de acordul pacientei, examinarea fiind explicată în prealabil. Echipa IngesT recomandă femeilor să întrebe medicul despre alternative ori de câte ori au temeri legate de examinare, pentru ca investigația să fie adaptată respectuos fiecărei situații.
Limitele examinării și locul ei în evaluarea ginecologică
Ecografia transvaginală este un instrument valoros, dar are limitele ei, iar înțelegerea lor ajută la așteptări realiste. Examinarea depinde de experiența medicului care o efectuează și de condițiile anatomice; anumite formațiuni mici, endometrioza profundă sau aderențele pot fi greu de evidențiat doar prin acest abord. Conform ESR, în aceste cazuri se pot folosi metode complementare, precum rezonanța magnetică, pentru o evaluare completă. De asemenea, rezultatul ecografic nu trebuie privit izolat, ci integrat în contextul clinic.
În practică, ecografia transvaginală este adesea primul pas imagistic, urmat, atunci când este nevoie, de alte investigații sau de o reevaluare la distanță. Femeile care doresc să înțeleagă mai bine specialitățile implicate pot consulta secțiunile IngesT de radiologie și de ginecologie, unde sunt prezentate rolurile medicilor și investigațiile aferente, ori pagina despre endometrioză pentru o afecțiune frecvent evaluată ecografic.
Este esențial de reținut că informația de pe IngesT are rol educativ și nu înlocuiește consultul medical. Decizia de a efectua o ecografie transvaginală, momentul examinării, metoda aleasă și interpretarea rezultatelor aparțin medicului, care evaluează fiecare caz în parte. Pacienta este încurajată să adreseze medicului orice întrebare despre rezultate și despre pașii următori. Validare medicală: Dr. Andreea Talpoș (ORCID 0009-0002-3323-8106) — în curs.
Întrebări frecvente despre ecografie transvaginala
Doare ecografia transvaginală și cât de neplăcută este?▼
Majoritatea femeilor resimt cel mult o senzație de presiune la introducerea sondei, nu o durere propriu-zisă, iar examinarea este în general bine tolerată. Conform ISUOG, ecografia transvaginală este o investigație neinvazivă, care durează de obicei doar 10-20 de minute și nu folosește radiații ionizante. Sonda are un diametru redus, comparabil cu un tampon, și este acoperită cu o husă lubrifiată de unică folosință. Conform Mayo Clinic, un disconfort mai accentuat poate apărea la femeile cu anumite afecțiuni pelvine dureroase, situație în care pacienta trebuie să anunțe medicul pentru a adapta manevra. Echipa IngesT recomandă pacientelor să comunice orice durere în timpul examinării, astfel încât aceasta să decurgă cât mai confortabil și să poată fi întreruptă dacă este nevoie.
Trebuie să am vezica plină pentru ecografia transvaginală?▼
Spre deosebire de ecografia abdominală suprapubiană, ecografia transvaginală se face de obicei cu vezica goală, motiv pentru care pacienta este rugată să urineze înainte de examinare. Conform RSNA, o vezică plină poate împinge organele pelvine și poate îngreuna vizualizarea uterului și a ovarelor cu sonda endocavitară, situată foarte aproape de aceste structuri. Examinarea durează în jur de 10-20 de minute și nu necesită o pregătire alimentară specială. Conform ACOG, momentul din ciclul menstrual poate fi ales în funcție de scopul examinării, de exemplu pentru evaluarea endometrului sau pentru monitorizarea ovulației. Echipa IngesT recomandă pacientelor să respecte indicațiile primite la programare și să comunice data ultimei menstruații, pentru ca examinarea să ofere imagini cât mai clare.
Se poate face ecografie transvaginală la femeile care nu și-au început viața sexuală?▼
La femeile care nu și-au început viața sexuală, ecografia transvaginală nu se efectuează de rutină, tocmai pentru a respecta integritatea anatomică și confortul pacientei. Conform ACOG, în aceste situații medicul preferă ecografia abdominală suprapubiană, efectuată cu vezica plină, care oferă o imagine de ansamblu a organelor pelvine. Conform RSNA, atunci când este nevoie de detalii suplimentare, se poate folosi, rar și doar cu acordul pacientei, abordul transrectal, care apropie sonda de uter și ovare. Decizia aparține întotdeauna medicului, în funcție de situația clinică și de vârstă. Echipa IngesT recomandă femeilor și familiilor să discute deschis cu medicul ginecolog despre metoda cea mai potrivită, pentru ca investigația să fie adaptată fiecărui caz, în mod respectuos și sigur.
Ce poate descoperi ecografia transvaginală despre uter și ovare?▼
Ecografia transvaginală oferă imagini detaliate ale uterului, endometrului și ovarelor, permițând depistarea unor afecțiuni frecvente. Conform ISUOG, examinarea poate evidenția fibroame uterine, polipi, chisturi ovariene, modificări ale grosimii endometrului și semne sugestive pentru sindromul ovarelor polichistice. Conform NICE, la femeile cu sângerare în postmenopauză, măsurarea grosimii endometrului ajută la stabilirea pașilor următori, fiind unul dintre principalele motive pentru care se recomandă această investigație. Examinarea durează 10-20 de minute și nu folosește radiații. Echipa IngesT subliniază că ecografia transvaginală nu stabilește singură natura benignă sau malignă a unei leziuni, ci orientează medicul către investigații suplimentare atunci când este cazul, rezultatul fiind interpretat întotdeauna împreună cu examenul clinic.
Este sigură ecografia transvaginală în timpul sarcinii?▼
Ecografia transvaginală este considerată o examinare sigură în timpul sarcinii, fiind frecvent folosită în primul trimestru pentru a confirma localizarea sarcinii și a vizualiza embrionul. Conform ISUOG, ultrasunetele folosite la intensitatea diagnostică obișnuită nu au efecte nocive cunoscute asupra mamei sau a fătului, iar examinarea nu implică radiații ionizante. Conform ACOG, abordul transvaginal este deosebit de valoros la începutul sarcinii, când structurile sunt mici, și ajută la excluderea unei sarcini extrauterine, o urgență medicală. Examinarea durează de obicei sub 20 de minute. Echipa IngesT recomandă gravidelor să efectueze ecografiile la indicația și sub supravegherea medicului obstetrician, care stabilește momentul potrivit și interpretează imaginile în contextul întregii sarcini.
Nu știi ce investigație ai nevoie?
Descrie simptomele și te orientăm către investigația potrivită.