Investigație imagistică

Histerosalpingografie

Histerosalpingografie (HSG) — radiografie a uterului și a trompelor

⚠️ Informațiile sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical profesionist.

Ce este histerosalpingografie?

Histerosalpingografia (HSG) este o investigație radiologică în care se introduce o substanță de contrast prin colul uterin pentru a vizualiza cu raze X conturul cavității uterine și permeabilitatea trompelor uterine, fiind una dintre examinările de bază în evaluarea infertilității feminine. Pe imagini, medicul radiolog urmărește dacă substanța de contrast umple uniform cavitatea uterului și trece liber prin trompe, semn că acestea nu sunt blocate.

Tipuri de histerosalpingografie

Histerosalpingografie clasică (radiologică)

Examinarea standard, efectuată cu raze X. Se introduce o substanță de contrast iodată prin col, iar radiologul captează imagini succesive care arată umplerea cavității uterine și trecerea contrastului prin trompe până în cavitatea peritoneală. Este metoda de referință pentru evaluarea permeabilității tubare.

HyCoSy (histerosalpingo-sonografie cu contrast)

Variantă ecografică în care permeabilitatea trompelor se evaluează cu ajutorul ultrasunetelor și al unui contrast special, fără raze X. Conform ESHRE, HyCoSy oferă informații comparabile cu HSG clasică în multe situații și are avantajul absenței radiațiilor ionizante, fiind tot mai folosită în clinicile de fertilitate.

Histerosalpingografie digitală

Tehnică modernă în care imaginile radiologice sunt achiziționate și prelucrate digital, permițând o vizualizare mai clară, magnificare și stocare electronică. Reduce numărul de expuneri necesare și ușurează compararea cu examinări anterioare, păstrând principiul examinării radiologice clasice.

Histerosalpingografie de control (post-procedură)

Examinare repetată după anumite intervenții pe trompe sau pe uter, pentru a verifica rezultatul. Se folosește, de exemplu, pentru a confirma permeabilitatea trompelor după o intervenție de dezobstrucție sau pentru a evalua cavitatea uterină după corectarea unei malformații.

Când ai nevoie de histerosalpingografie?

  • Evaluarea infertilității feminine, ca parte a bilanțului inițial pentru identificarea cauzelor de dificultate în obținerea unei sarcini
  • Verificarea permeabilității trompelor uterine, pentru a stabili dacă acestea sunt deschise sau blocate
  • Suspiciunea de malformații congenitale ale uterului (uter septat, bicorn, unicorn), care pot afecta fertilitatea sau cursul sarcinii
  • Investigarea avorturilor spontane recurente, pentru a căuta anomalii ale formei cavității uterine
  • Suspiciunea de aderențe intrauterine (sindromul Asherman) sau de polipi și fibroame care deformează cavitatea uterului
  • Evaluarea după o boală inflamatorie pelvină sau o infecție genitală, care pot lăsa trompele afectate
  • Controlul rezultatului după o intervenție chirurgicală pe trompe sau pe uter
  • Verificarea trompelor înainte de a recurge la tehnici de reproducere asistată, atunci când medicul consideră necesar
  • Suspiciunea de hidrosalpinx (acumulare de lichid într-o trompă blocată) ridicată la ecografie
  • Investigarea unor sângerări sau a unor simptome care sugerează o anomalie structurală a uterului, în completarea altor examene

Pregătire

Examinarea se programează ideal în prima jumătate a ciclului menstrual, după încetarea menstruației și înainte de ovulație (în general zilele 6-12), pentru a evita efectuarea ei pe o sarcină incipientă și pentru a reduce riscul de infecție. Medicul exclude o sarcină în curs și o infecție genitală activă, care contraindică temporar investigația. În funcție de protocol și de istoricul pacientei, se poate recomanda antibioprofilaxie pentru a reduce riscul de infecție pelvină, mai ales la femeile cu antecedente de boală inflamatorie pelvină. Pentru a reduce disconfortul, medicul poate indica un antiinflamator sau un analgezic ușor cu puțin timp înainte de procedură. Este util ca pacienta să aducă rezultatele examinărilor ginecologice și ecografice anterioare.

⏱️ Durată: Examinarea propriu-zisă durează în general 15-30 de minute, achiziția imaginilor după introducerea contrastului fiind de doar câteva minute; pacienta poate rămâne sub supraveghere scurt timp după procedură.

✅ Ce arată

  • Permeabilitatea trompelor uterine — dacă substanța de contrast trece liber prin ele și ajunge în cavitatea peritoneală
  • Obstrucția trompelor, cu localizarea aproximativă a blocajului (proximal, în apropierea uterului, sau distal, spre capătul trompei)
  • Conturul și forma cavității uterine, utile pentru depistarea malformațiilor congenitale
  • Defecte de umplere ale cavității, care pot sugera polipi, fibroame submucoase sau aderențe intrauterine
  • Semne indirecte de hidrosalpinx — o trompă dilatată și blocată, în care contrastul rămâne captiv
  • Aspectul colului uterin și al canalului cervical pe traseul introducerii contrastului
  • Modificări post-chirurgicale sau post-inflamatorii ale uterului și trompelor

❌ Ce NU arată

  • Nu evaluează ovarele și nu poate aprecia rezerva ovariană sau ovulația
  • Nu vizualizează endometrioza pelvină și aderențele din afara uterului și a trompelor
  • Nu stabilește natura benignă sau malignă a unei leziuni — un defect de umplere necesită investigații suplimentare pentru caracterizare
  • Nu oferă informații despre grosimea sau calitatea endometrului, evaluate mai bine prin ecografie
  • Nu înlocuiește histeroscopia sau laparoscopia atunci când este nevoie de vizualizare directă și, eventual, de prelevare de țesut

Riscuri și contraindicații

  • ⚠️Durere și crampe asemănătoare celor menstruale în timpul și imediat după introducerea contrastului, de obicei de scurtă durată
  • ⚠️Sângerare vaginală ușoară în zilele următoare examinării, în general fără semnificație patologică
  • ⚠️Risc de infecție pelvină, mai ales la femeile cu antecedente de boală inflamatorie pelvină, motiv pentru care se poate recomanda antibioprofilaxie
  • ⚠️Reacție la substanța de contrast iodată, rară, dar posibilă la persoanele cu alergii cunoscute
  • ⚠️Expunere la radiații ionizante în doză redusă, motiv pentru care examinarea se programează în absența unei sarcini
  • ⚠️Senzație de leșin sau amețeală (reacție vagală) la unele paciente, în timpul manevrei pe colul uterin
  • ⚠️Rar, perforarea cavității uterine sau pasajul contrastului în vasele de sânge, complicații excepționale gestionate de echipa medicală

Specialități care recomandă histerosalpingografie

Afecțiuni diagnosticate prin histerosalpingografie

Ce este histerosalpingografia și de ce se face

Histerosalpingografia, cunoscută pe scurt ca HSG, este radiografia uterului și a trompelor uterine cu ajutorul unei substanțe de contrast introduse prin colul uterin. Scopul principal este evaluarea permeabilității trompelor și a formei cavității uterine, fiind una dintre investigațiile de bază în bilanțul infertilității feminine. Conform ACOG, examinarea arată dacă substanța de contrast trece liber prin trompe, semn că acestea nu sunt blocate, și dacă uterul are o cavitate normală.

Trompele uterine au un rol esențial în reproducere: pe traseul lor se întâlnesc ovulul și spermatozoizii, iar embrionul rezultat este transportat spre uter. Atunci când o trompă este blocată sau deformată, acest proces este împiedicat. De aceea verificarea permeabilității tubare este un pas important în înțelegerea dificultăților de a obține o sarcină. Pentru femeile care vor să înțeleagă mai bine contextul, pagina IngesT despre infertilitate oferă o privire de ansamblu asupra cauzelor și a investigațiilor implicate.

Cum se desfășoară examinarea, pas cu pas

În timpul examinării, pacienta este așezată pe masa radiologică în poziție ginecologică. Medicul introduce un specul, curăță colul uterin și plasează un cateter subțire prin care injectează lent substanța de contrast. Pe măsură ce contrastul umple cavitatea uterină și pătrunde în trompe, radiologul captează imagini succesive cu raze X. Conform RSNA, aceste imagini arată conturul uterului și traseul contrastului prin trompe până în cavitatea peritoneală, atunci când trompele sunt deschise.

Momentul introducerii contrastului poate produce crampe asemănătoare celor menstruale, de obicei de scurtă durată. Întreaga procedură durează în general între 15 și 30 de minute, iar achiziția imaginilor propriu-zise este de câteva minute. După examinare, pacienta poate avea o sângerare vaginală ușoară și un disconfort care cedează treptat. Echipa IngesT recomandă ca pacientele să comunice radiologului orice durere intensă sau senzație de amețeală în timpul manevrei, pentru ca aceasta să poată fi gestionată prompt.

Ce arată și ce nu arată HSG

Histerosalpingografia oferă informații precise despre permeabilitatea trompelor și forma cavității uterine, dar are limite clare. Examinarea arată dacă trompele sunt deschise sau blocate, localizarea aproximativă a unui blocaj, conturul cavității uterine și eventualele defecte de umplere, care pot sugera polipi, fibroame submucoase sau aderențe intrauterine. Conform NICE, HSG este recomandată ca test de primă linie pentru evaluarea permeabilității tubare la femeile fără factori de risc pentru boală inflamatorie pelvină.

În schimb, HSG nu evaluează ovarele, nu apreciază rezerva ovariană și nu vizualizează endometrioza din afara uterului și a trompelor. De asemenea, nu stabilește dacă o leziune este benignă sau malignă și nu oferă informații despre calitatea endometrului. Pentru aceste aspecte sunt necesare alte investigații, precum ecografia, dozările hormonale sau, în anumite cazuri, vizualizarea directă prin histeroscopie ori laparoscopie. Femeile care explorează cauzele structurale ale infertilității pot consulta și paginile despre fibromul uterin și endometrioză, afecțiuni care pot influența fertilitatea.

Pregătirea și momentul potrivit al ciclului

O pregătire corectă influențează direct siguranța și confortul examinării. Histerosalpingografia se programează în prima jumătate a ciclului menstrual, după ce menstruația s-a oprit complet și înainte de ovulație, de regulă între zilele 6 și 12. Conform RCOG, această fereastră reduce riscul de a efectua investigația pe o sarcină incipientă și scade probabilitatea unei infecții. Înainte de procedură, medicul exclude o sarcină în curs și o infecție genitală activă, ambele fiind contraindicații temporare.

La femeile cu antecedente de boală inflamatorie pelvină, se poate recomanda antibioprofilaxie pentru a preveni o infecție după examinare. Pentru a reduce disconfortul, medicul poate indica un antiinflamator sau un analgezic ușor administrat cu puțin timp înainte. Este util ca pacienta să aducă rezultatele examinărilor ginecologice și ecografice anterioare, care ajută radiologul să interpreteze corect imaginile. Echipa IngesT recomandă pacientelor să anunțe din timp orice alergie cunoscută la substanțe de contrast iodate și orice posibilitate de sarcină.

Mituri frecvente despre histerosalpingografie

Mit: Histerosalpingografia este o procedură extrem de dureroasă, pe care nu o pot suporta.

Realitate: Conform NHS, majoritatea femeilor resimt crampe asemănătoare celor menstruale, un disconfort de obicei de scurtă durată, nu o durere insuportabilă. Intensitatea variază de la o pacientă la alta, iar administrarea unui analgezic ușor înainte de procedură ajută la reducerea disconfortului. Comunicarea cu medicul radiolog și programarea în prima parte a ciclului contribuie la o experiență mai ușoară.

Mit: Dacă HSG arată o trompă blocată, înseamnă că nu mai pot avea niciodată copii.

Realitate: Conform NICE, o trompă blocată nu înseamnă imposibilitatea de a avea copii. Uneori un spasm temporar dă o falsă impresie de obstrucție, iar examinarea se poate repeta. În funcție de situație, există opțiuni precum evaluarea suplimentară prin laparoscopie, intervenții de dezobstrucție sau tehnici de reproducere asistată, pe care le stabilește medicul ginecolog împreună cu cuplul.

Riscuri, contraindicații și ce să urmărești după examinare

Histerosalpingografia este în general o investigație sigură, dar are riscuri pe care orice pacientă ar trebui să le cunoască. Cel mai frecvent este disconfortul sub formă de crampe în timpul și imediat după introducerea contrastului, însoțit uneori de o sângerare vaginală ușoară în zilele următoare. Conform ACOG, un risc important, deși relativ rar, este infecția pelvină, motiv pentru care la femeile cu antecedente de boală inflamatorie pelvină se recomandă antibioprofilaxie. Reacțiile la substanța de contrast iodată sunt posibile, în special la persoanele cu alergii cunoscute, motiv pentru care acestea trebuie semnalate înainte de examinare.

Examinarea presupune o expunere la radiații ionizante în doză redusă, ceea ce explică de ce se efectuează în absența unei sarcini, în prima parte a ciclului. Sarcina și infecția genitală activă sunt principalele contraindicații temporare. După procedură, pacienta ar trebui să se adreseze medicului dacă apar febră, durere abdominală intensă sau persistentă, secreții vaginale urât mirositoare sau sângerare abundentă, semne care pot indica o complicație. Pentru femeile care vor să înțeleagă simptomele asociate problemelor de fertilitate, pagina IngesT despre simptomele de infertilitate oferă repere utile.

HSG clasică sau HyCoSy: variantele de examinare

Permeabilitatea trompelor poate fi evaluată prin mai multe metode, fiecare cu avantajele ei. Histerosalpingografia clasică folosește raze X și o substanță de contrast iodată și rămâne metoda de referință în multe centre, datorită imaginilor clare ale conturului uterin și ale traseului tubar. HyCoSy, sau histerosalpingo-sonografia cu contrast, evaluează aceleași aspecte cu ajutorul ultrasunetelor și al unui contrast special, fără expunere la radiații. Conform ESHRE, HyCoSy oferă în multe situații informații comparabile cu HSG radiologică și este tot mai folosită în clinicile de fertilitate, tocmai pentru că evită radiațiile ionizante.

Alegerea metodei depinde de dotarea clinicii, de experiența echipei, de istoricul pacientei și de întrebarea clinică la care trebuie să răspundă examinarea. HyCoSy este adesea preferată la femeile tinere și atunci când se dorește evitarea radiațiilor, în timp ce HSG radiologică digitală poate fi indicată când este nevoie de o vizualizare foarte detaliată a cavității uterine. Conform NICE, ambele metode sunt acceptabile pentru evaluarea inițială a permeabilității tubare la femeile fără factori de risc pentru boală inflamatorie pelvină. Echipa IngesT recomandă pacientelor să discute cu medicul radiolog și cu ginecologul care variantă este cea mai potrivită pentru situația lor, ținând cont de avantaje, de disponibilitate și de eventualele contraindicații.

Întrebări practice pe care le au pacientele

O întrebare frecventă privește activitățile permise după examinare. În general, pacienta își poate relua activitățile obișnuite în aceeași zi, deși un disconfort ușor și o sângerare vaginală minoră pot persista scurt timp. Conform NHS, este recomandat ca, în primele zile, să se evite folosirea tampoanelor interne și contactul sexual până la dispariția sângerării, pentru a reduce riscul de infecție. Apariția febrei, a durerii abdominale intense sau a secrețiilor urât mirositoare impune contactarea medicului, deoarece pot semnala o complicație.

Alte paciente se întreabă dacă rezultatul HSG este definitiv. Conform RCOG, uneori un spasm tubar tranzitoriu poate da o falsă impresie de obstrucție, iar examinarea se poate repeta sau completa cu alte investigații pentru confirmare. De aceea rezultatul HSG se interpretează întotdeauna împreună cu restul bilanțului de fertilitate și cu examenul clinic, nu izolat. Echipa IngesT recomandă pacientelor să păstreze rezultatele examinării și imaginile, utile pentru comparație în viitor și pentru deciziile privind pașii următori.

Locul HSG în evaluarea fertilității și rolul echipei medicale

Histerosalpingografia este o piesă importantă, dar nu singura, în evaluarea infertilității. Conform ESHRE, bilanțul de fertilitate al unui cuplu include de obicei evaluarea ovulației, dozări hormonale, ecografie, analiza spermei pentru partener și, atunci când este indicat, verificarea permeabilității tubare prin HSG sau prin alternativa ecografică HyCoSy. Rezultatul HSG se interpretează întotdeauna în context, alături de celelalte investigații, pentru a contura cauza dificultăților de a obține o sarcină.

Alegerea între HSG clasică radiologică și HyCoSy depinde de dotarea clinicii, de istoricul pacientei și de preferința medicului; HyCoSy are avantajul absenței radiațiilor, în timp ce HSG radiologică rămâne metoda de referință în multe situații. Femeile care doresc să înțeleagă mai bine specialitățile implicate în aceste examinări pot consulta secțiunile IngesT de radiologie și de ginecologie, unde sunt prezentate rolurile medicilor și investigațiile aferente.

Este esențial de reținut că informația de pe IngesT are rol educativ și nu înlocuiește consultul medical. Decizia de a efectua o histerosalpingografie, momentul examinării, tipul de contrast folosit și interpretarea rezultatelor aparțin medicului, care evaluează fiecare caz individual. Echipa IngesT încurajează femeile să își discute deschis întrebările cu medicul ginecolog și cu medicul radiolog, să își exprime temerile legate de durere sau de rezultate și să urmeze pas cu pas planul stabilit împreună cu echipa medicală. Validare medicală: Dr. Andreea Talpoș, medic validator IngesT (ORCID 0009-0002-3323-8106).

Întrebări frecvente despre histerosalpingografie

Cât de dureroasă este histerosalpingografia și cum pot reduce disconfortul?

Majoritatea femeilor resimt crampe asemănătoare celor menstruale în momentul introducerii substanței de contrast, un disconfort de obicei de scurtă durată. Conform RCOG și NHS, intensitatea variază de la o pacientă la alta, iar durerea cedează de regulă la scurt timp după terminarea examinării. Pentru a reduce disconfortul, medicul poate recomanda administrarea unui antiinflamator sau a unui analgezic ușor cu aproximativ o oră înainte de procedură. Programarea în prima parte a ciclului, după menstruație, contribuie și ea la o experiență mai bună. Unele paciente pot avea o senzație trecătoare de amețeală. Echipa IngesT recomandă discutarea în prealabil cu medicul radiolog despre opțiunile de calmare a durerii și comunicarea oricărui disconfort în timpul examinării, pentru ca aceasta să decurgă cât mai liniștit.

În ce moment al ciclului menstrual se face histerosalpingografia?

Histerosalpingografia se programează în prima jumătate a ciclului menstrual, după ce menstruația s-a oprit complet și înainte de ovulație, de obicei între zilele 6 și 12. Conform ACOG, această fereastră reduce riscul de a efectua examinarea pe o sarcină incipientă și diminuează probabilitatea unei infecții. Înainte de procedură, medicul exclude o sarcină în curs și o infecție genitală activă, ambele fiind contraindicații temporare. La femeile cu antecedente de boală inflamatorie pelvină, conform RCOG, se poate recomanda antibioprofilaxie pentru a preveni o infecție. Echipa IngesT recomandă pacientelor să anunțe orice posibilitate de sarcină sau orice simptom de infecție medicului, astfel încât examinarea să fie programată în siguranță, în momentul potrivit al ciclului.

Poate histerosalpingografia să crească șansele de a rămâne însărcinată?

Există observații conform cărora histerosalpingografia, mai ales atunci când se folosește un contrast pe bază de ulei, poate fi asociată cu o creștere a ratei de sarcină în lunile următoare la unele cupluri cu infertilitate. Conform ESHRE, fenomenul, numit uneori efect de spălare a trompelor, a fost evidențiat în studii clinice, deși mecanismul nu este complet elucidat. Este important de înțeles că HSG rămâne în primul rând o investigație diagnostică, al cărei scop principal este evaluarea permeabilității trompelor și a cavității uterine, nu un tratament. Decizia privind tipul de contrast aparține medicului. Echipa IngesT recomandă ca pacientele să discute cu medicul ginecolog despre rezultatele examinării și despre pașii următori, fără a privi HSG drept o soluție terapeutică în sine.

Ce se întâmplă dacă histerosalpingografia arată trompele blocate?

Dacă examinarea evidențiază o obstrucție tubară, medicul stabilește pașii următori în funcție de localizarea și de cauza blocajului. Conform ACOG, o trompă poate apărea blocată proximal, în apropierea uterului, sau distal, spre capătul ei, iar uneori un spasm temporar poate da o falsă impresie de obstrucție, motiv pentru care examinarea se poate repeta sau completa. În funcție de situație, medicul poate recomanda o evaluare suplimentară prin laparoscopie, o intervenție de dezobstrucție sau orientarea către tehnici de reproducere asistată. Conform NICE, alegerea depinde de vârstă, de istoricul cuplului și de celelalte cauze de infertilitate. Echipa IngesT recomandă discutarea rezultatului cu medicul ginecolog, care va integra informația din HSG cu restul investigațiilor înainte de a propune un plan de îngrijire.

Nu știi ce investigație ai nevoie?

Descrie simptomele și te orientăm către investigația potrivită.

Disclaimer: Informațiile de pe această pagină au caracter educativ și de orientare. Nu înlocuiesc consultul medical. Decizia de a efectua o investigație imagistică aparține medicului curant. IngesT oferă doar orientare, nu diagnostic sau tratament.

Validare medicală: Dr. Andreea Talpoș (ORCID 0009-0002-3323-8106) — în curs.

Întrebări frecvente despre investigații medicale

Ce găsesc pe pagina de investigații IngesT?
Pe /investigatii/ ai listate cele mai frecvente investigații medicale imagistice și instrumentale: ecografii (abdominală, cardiacă, tiroidiană, renală), tomografie (CT), rezonanță magnetică (RMN), endoscopii (gastro, colon), radiografii, ECG, Holter EKG, mamografii, etc. Pentru fiecare există pagină dedicată cu: ce evidențiază, când e indicată, cum te pregătești, ce specialist o cere și unde se face în Sibiu/Vâlcea/Călimănești.
Care investigație necesită trimitere medicală?
Majoritatea investigațiilor imagistice complexe (CT, RMN, endoscopii) necesită trimitere medicală pentru a fi compensate CNAS. În sistem privat, multe investigații pot fi făcute fără trimitere, plătind direct. IngesT te ajută să identifici care investigație este utilă pentru simptomele tale și ce specialist o poate prescrie.
Ce diferență e între investigație și analiză?
Analiza medicală este de laborator (sânge, urină, biopsie) — măsoară parametri biochimici. Investigația imagistică sau instrumentală vizualizează structuri (ecografie, CT, endoscopie). Ambele se completează: analize evaluează "ce se petrece la nivel celular", investigații evaluează "cum arată organele". IngesT acoperă ambele cu ghiduri dedicate.
Cum mă pregătesc pentru o investigație?
Pregătirea variază mult: ecografia abdominală necesită post 6-8 ore, colonoscopia presupune dietă specifică și laxative cu zile înainte, mamografia se face la mijlocul ciclului menstrual, RMN cu contrast necesită testare alergii. Fiecare pagină de investigație IngesT (/investigatie/[slug]/) include secțiune dedicată "Pregătire" cu pași concreți.
Investigațiile sunt sigure?
Majoritatea investigațiilor uzuale (ecografie, RMN, ECG, endoscopie) au profil de siguranță foarte bun la pacienți evaluați medical preliminar. Investigațiile cu radiație ionizantă (CT, radiografii) au riscuri minime la doze diagnostice, evaluate de medic vs beneficiu. Investigații invazive (endoscopii, biopsii) au protocol strict de pregătire. Discută cu medicul tău orice îngrijorare specifică.