Boala arterelor periferice

Ghid informativ pentru orientare medicală

⚕️ Disclaimer: Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. IngesT nu pune diagnostic — consultă un medic specialist.

Ce este boala arterelor periferice?

Boala arterelor periferice (BAP) este ateroscleroza arterelor extremităților, cel mai frecvent la nivelul picioarelor. Cauza principală este aceeași ca în cardiopatia ischemică: depunerea de plăci ateromatoase care îngustează arterele.

Cauze posibile

Printre factorii care pot contribui la apariția acestei afecțiuni:

  • •Ateroscleroză (cauza principală — aceleași placi ca în boala coronariană)
  • •Fumatul (cel mai important factor de risc — risc de 4 ori mai mare)
  • •Diabet zaharat (risc de BAP de 2-4 ori mai mare, boală mai agresivă)
  • •Hipertensiune arterială
  • •Dislipidemie (LDL colesterol crescut)
  • •Vârsta peste 65 ani
  • •Insuficiență renală cronică

Simptome asociate

Persoanele cu această afecțiune pot prezenta:

Analize frecvent recomandate

Investigații de laborator pe care medicul le poate solicita:

Diagnostic și investigații

Metode frecvent utilizate pentru confirmarea diagnosticului:

  • 🔬Indicele gleznă-braț (IGB/ABI) — screening de elecție (< 0.9 = BAP)
  • 🔬Ecografie Doppler arterială — evaluarea stenozelor și fluxului
  • 🔬Angio-CT arterial membrele inferioare — cartografierea stenozelor
  • 🔬Angiografie (arteriografie) — gold standard, permite și intervenție
  • 🔬Profil lipidic complet — LDL, HDL, trigliceride
  • 🔬HbA1c și glicemie — evaluarea diabetului
  • 🔬Testul de mers pe bandă (claudicometrie) — distanța de claudicație

Specialități medicale

Medicii specialiști care evaluează și tratează această afecțiune:

Când să consulți un medic

Consultați un chirurg vascular dacă aveți durere la mers care cedează în repaus (claudicație intermitentă) sau dacă aveți răni la picioare care nu se vindecă.

🚨 Semne de alarmă (prezintă-te urgent la medic):

  • Durere de repaus la picioare
  • Răni care nu se vindecă
  • Gangrena degetelor
  • Piciorul rece și palid brusc

Medici în rețeaua IngesT

Specialiști disponibili în orașele active:

Clinici partenere:

Explorează pe IngesT

🩺Simptome frecvente

rani-vindeca-greudurere-piciorclaudicatiesenzatie-frig

Specialitatea medicală

🩺 Cardiologie →

Întrebări frecvente

Ce este claudicația intermitentă?▼
Claudicația intermitentă este durere în gambe (rar coapse sau fese) care apare la mers și cedează în 5-10 minute de repaus. Este semnul clasic al BAP. Distanța de mers până la apariția durerii indică severitatea: > 200m = moderată, < 200m = severă. Durerea de repaus indică ischemie critică (urgență).
BAP poate fi tratată fără operație?▼
Da, în stadiile inițiale: program de mers supravegheat (cel mai eficient tratament conservator — crește distanța de mers cu 50-200%), renunțare la fumat (obligatoriu), statină și antiagregant (aspirina), controlul diabetului și tensiunii. Cilostazolul poate ameliora claudicația. Revascularizarea se indică în stadii avansate.
De ce fumatul este atât de periculos în BAP?▼
Fumatul accelerează ateroscleroza, crește agregarea plachetară, reduce oxigenarea țesuturilor și favorizează vasospasmul. Fumatorii au risc de 4 ori mai mare de BAP și risc de 3 ori mai mare de amputare. Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură — îmbunătățește prognosticul și reduce amputarile cu 50%.
Cum se diagnostichează boala arterelor periferice?▼
Diagnosticul începe cu indicele gleznă-braț (ABI) – un raport al tensiunii arteriale măsurate la gleznă și braț. ABI < 0.9 confirmă BAP. Se completează cu ecografie Doppler arterială (evaluează fluxul și stenozele), CT angiografie sau RMN angiografie (hartă vasculară detaliată). Arteriografia este rezervată pentru planificarea intervențiilor (angioplastie, stent, bypass).

Nu ești sigur la ce medic să mergi?

IngesT te ajută să afli ce specialist ți se potrivește. Gratuit, anonim, în 2 minute.

✓ Fără diagnostic✓ Fără cont✓ 100% gratuit

Distribuie:WhatsAppFacebookX

Verificat medical de

Dr. Alexandra Dumitru

Medic specialist Cardiologie

Ultima verificare: Martie 2026