Insuficiență mitrală

Ghid informativ pentru orientare medicală

⚕️ Disclaimer: Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. IngesT nu pune diagnostic — consultă un medic specialist.

Ce este insuficiență mitrală?

Insuficiența mitrală (IM, regurgitare mitrală) apare când valva mitrală nu se închide complet în sistolă, permițând refluxul sângelui din ventriculul stâng în atriul stâng. Este cea mai frecventă valvulopatie la nivel global. Se clasifică în primară (organică — leziune structurală a valvei: prolaps mitral, ruptură de coardă, endocardită) și secundară (funcțională — valva e normală dar inelul se dilată prin cardiomiopatie sau boală coronariană). IM acută (ruptură de coardă, endocardită, infarct cu ruptură de mușchi papilar) este o urgență cu edem pulmonar acut. IM cronică este compensată ani de zile, dar fără intervenție progresează spre dilatare cardiacă ireversibilă și insuficiență cardiacă.

Cauze posibile

Printre factorii care pot contribui la apariția acestei afecțiuni:

  • Prolapsul de valvă mitrală (degenerativ) — cea mai frecventă cauză în țările dezvoltate (60-70%); țesutul mixomatos redundant permite prolabarea cuspelor; sindromul Barlow la tineri
  • Boala coronariană ischemrică — infarctul miocardic afectează mușchiul papilar posterior; IM acută prin ruptură de mușchi papilar = urgență chirurgicală cu mortalitate crescută
  • Cardiomiopatie dilatativă (IM secundară/funcțională) — dilatarea ventriculului stâng trage mușchii papilari și dilată inelul mitral; IM funcțională agravează prognosticul IC
  • Endocardita infecțioasă — vegetațiile bacteriene distrug țesutul valvular; perforație de cuspă sau ruptură de coardă; necesită frecvent chirurgie urgentă
  • Reumatism articular acut — cauza predominantă în țările în curs de dezvoltare; retracția și fuziunea cuspelor; frecvent asociată cu stenoză mitrală
  • Calcificarea inelului mitral — la vârstnici cu insuficiență renală cronică, diabet, hiperparatiroidism; restrictionează mișcarea cuspelor

Simptome asociate

Persoanele cu această afecțiune pot prezenta:

Analize frecvent recomandate

Investigații de laborator pe care medicul le poate solicita:

Diagnostic și investigații

Metode frecvent utilizate pentru confirmarea diagnosticului:

  • 🔬Ecocardiografia transtoracică (ETT) — GOLD STANDARD; evaluează mecanismul IM (prolaps, restricție, perforație), severitatea (EROA, volum regurgitant, vena contracta) și funcția VS
  • 🔬Ecocardiografia transesofagiană (ETE) — superioară pentru anatomia detaliată a valvei; esențială pre-chirurgie și pre-MitraClip; identifică exact segmentul afectat (clasificarea Carpentier)
  • 🔬IRM cardiac — cuantificarea cea mai precisă a volumului regurgitant și a funcției VS; util când ecocardiografia este neconcludentă sau discordantă cu clinica
  • 🔬Coronarografia — obligatorie preoperator la pacienți >40 ani sau cu factori de risc coronarian; detectează boala coronariană asociată
  • 🔬ECG — P mitral (unda P largă în DII = dilatație atrială stângă), fibrilație atrială (complicație frecventă), hipertrofie VS
  • 🔬BNP/NT-proBNP — crescut în IM simptomatrică; ajută la determinarea momentului optim de intervenție la pacienții "asimptomatici"
  • 🔬Radiografia toracică — cardiomegalie, dilatație atrială stângă, congestie pulmonară; în IM acută: edem pulmonar cu cord de dimensiuni normale
  • 🔬Testul de efort cardiopulmonar — la pacienții "asimptomatici" cu IM severă; demască limitația funcțională obiectivă și ghidează decizia chirurgicală

Specialități medicale

Medicii specialiști care evaluează și tratează această afecțiune:

Când să consulți un medic

Consultă un cardiolog dacă ai dispnee de efort progresivă, palpitații, oboseală inexplicabilă sau dacă s-a detectat un suflu cardiac. Prezintă-te DE URGENȚĂ dacă ai dispnee bruscă severă (edem pulmonar acut) — poate indica ruptură de coardă sau mușchi papilar.

🚨 Semne de alarmă (prezintă-te urgent la medic):

  • Dispnee paroxistică nocturnă
  • Edem pulmonar acut (IM acută severă)
  • Fibrilație atrială nou apărută
  • Insuficiență cardiacă progresivă
  • Endocardită pe valvă mitrală

Medici în rețeaua IngesT

Specialiști disponibili în orașele active:

Explorează pe IngesT

🩺Simptome frecvente

Specialitatea medicală

🩺 Cardiologie →

Întrebări frecvente

Ce este prolapsul de valvă mitrală și când este periculos?
Prolapsul de valvă mitrală (PVM) înseamnă că una sau ambele cuspe ale valvei se deplasează în atriul stâng în timpul contracției. Este foarte frecvent (2-3% din populație) și în majoritatea cazurilor este complet benign — palpitații ocazionale, click sistolic. Devine periculos când cauzează insuficiență mitrală progresiv severă (prolaps cu ruptură de coardă = IM acută severă cu dispnee bruscă). Factori de risc pentru progresie: cuspe groase/mixomatoase (>5mm), suflu sistolic, dilatare atrială sau ventriculară.
Reparație sau înlocuire valvulară — ce este mai bun?
Repararea valvei mitrale este SUPERIOARĂ înlocuirii ori de câte ori este tehnic fezabilă, mai ales în IM degenerativă (prolaps). Avantaje: păstrează valva nativă, nu necesită anticoagulare pe viață, funcție ventriculară mai bună, mortalitate operatorie mai mică, durabilitate excelentă (>90% la 20 ani). Înlocuirea (proteză mecanică sau biologică) se face când repararea nu e posibilă (calcificări extensive, endocardită distructivă, reumatism). Centrele de excelență repară >95% din IM degenerative.
Ce este MitraClip și cine beneficiază?
MitraClip este o procedură percutanată (fără chirurgie pe cord deschis) în care un clip metalic mic este plasat pe cuspele valvei mitrale prin cateter (acces venos femural, puncție transseptală), reducând regurgitarea. Este indicată la pacienții cu IM severă simptomatrică care NU sunt candidați chirurgicali (risc operator prea mare, comorbidități severe). Studiul COAPT a demonstrat reducerea mortalității și spitalizărilor în IM funcțională la pacienții selectați. Nu înlocuiește chirurgia la pacienții operabili.
Când trebuie operată insuficiența mitrală?
Indicații chirurgicale în IM primară severă: 1) Simptome (dispnee, fatigabilitate) = operație; 2) Asimptomatric dar FE ≤60% = operație; 3) Asimptomatric dar diametrul telesistolic VS ≥40mm = operație; 4) Fibrilație atrială nouă sau PAPs >50 mmHg = operație; 5) Asimptomatric cu probabilitate mare de reparare durabilă (în centru de excelență) = se poate opera precoce. Principiul: operează înainte de deteriorarea ireversibilă a funcției VS.

Articole recomandate

Afecțiuni similare

Nu ești sigur la ce medic să mergi?

IngesT te ajută să afli ce specialist ți se potrivește. Gratuit, anonim, în 2 minute.

✓ Fără diagnostic✓ Fără cont✓ 100% gratuit

Distribuie:WhatsAppFacebookX

Verificat medical de

Dr. Alexandra Dumitru

Medic specialist Cardiologie

Ultima verificare: Martie 2026