Melanom

Ghid informativ pentru orientare medicală

⚕️ Disclaimer: Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. IngesT nu pune diagnostic — consultă un medic specialist.

Ce este melanom?

Melanomul este cel mai agresiv cancer de piele, derivat din melanocite (celulele productoare de melanină). Deși reprezintă doar 5% din cancerele cutanate, este responsabil pentru 75% din decesele prin cancer de piele datorită capacității mari de metastazare. Incidența crește global cu 3-7% pe an. Diagnosticul precoce este CRUCIAL: melanomul in situ (limitat la epiderm) are supraviețuire de 99%; melanomul cu grosime Breslow <1 mm are supraviețuire de 95% la 5 ani; melanomul metastatic avea supraviețuire mediană de 6-9 luni îNAINTE de imunoterapie, dar tratamentele moderne (anti-PD1, anti-CTLA4) au revoluționat prognosticul. Regulile ABCDE permit autoexaminarea și detectarea precoce.

Cauze posibile

Printre factorii care pot contribui la apariția acestei afecțiuni:

  • Expunerea la radiație ultravioletă (UV) — cel mai important factor de risc modificabil; atât expunerea cronică (cumulative) cât și arsurile solare în copilărie (≥5 arsuri severe dublează riscul); solar și artificiale (solariu = risc x1,6)
  • Fototip deschis (Fitzpatrick I-II) — piele albă, păr roșcat/blond, pistrui, incapacitate de bronzare; risc x2-4 față de fototipuri închise
  • Număr mare de nevi (alunite) — >50 nevi comuni sau ≥5 nevi atipici (displazici) = risc crescut; sindromul nevilor displazici/melanom familial (FAMMM)
  • Antecedente familiale și genetice — 10% din melanoame sunt familiale; gene: CDKN2A (p16), CDK4, BAP1, MC1R (păr roșcat); risc x2-8 la rude de gradul I
  • Antecedent personal de melanom — risc de al doilea melanom primar de 5-8%; necesită supraveghere dermatoscopică pe viață
  • Imunosupresie — transplantați de organe (risc x3-8), HIV/SIDA, terapie imunosupresoare cronică; melanomul este mai agresiv la imunosuprimați

Simptome asociate

Persoanele cu această afecțiune pot prezenta:

Analize frecvent recomandate

Investigații de laborator pe care medicul le poate solicita:

Diagnostic și investigații

Metode frecvent utilizate pentru confirmarea diagnosticului:

  • 🔬Regulile ABCDE — autoexaminare și screening clinic: A = asimetrie, B = borduri neregulate, C = culoare neomogenă (maro, negru, roșu, alb, albastru), D = diametru >6 mm, E = evoluție (modificare în formra, culoare, dimensiune)
  • 🔬Dermatoscopia (dermoscopia) — examinare cu lentila de mărire polarizată; crește acuratețea diagnosticului cu 30%; pattern-uri suspecte: rețea atipică, puncte/globule neregulate, structuri de regresie, văl albastru-alb
  • 🔬Biopsia excizională — GOLD STANDARD; excizia COMPLETĂ a leziunii suspecte cu margine de 1-3 mm; NU se face biopsie parțială/shave pe leziuni suspecte de melanom!
  • 🔬Examen histopatologic + Breslow — confirmă diagnosticul; măsoară grosimea Breslow (mm) — cel mai important factor prognostic; evaluează: ulcerație, rată mitotică, invazia limfovasculară
  • 🔬Biopsia ganglionului santinelă (SLNB) — indicată la Breslow ≥0,8 mm sau cu ulcerație; identifică micrometastazele ganglionare; ghidează stadializarea și tratamentul adjuvant
  • 🔬CT torace-abdomen-pelvis + IRM cerebral — stadializare la melanomul >IB; detectează metastaze; PET-CT la stadiile III-IV
  • 🔬Testare moleculară (mutații BRAF, NRAS, KIT) — obligatorie la melanomul metastatic; mutația BRAF V600E prezentă la 40-50% — permite terapie țintită (vemurafenib + cobimetinib)
  • 🔬LDH seric — marker de prognostic în melanomul metastatic; crescut = prognostic nefavorabil; inclus în stadializarea AJCC

Specialități medicale

Medicii specialiști care evaluează și tratează această afecțiune:

Când să consulți un medic

Consultă un dermatolog dacă observi o alunia care se modifică (formă, culoare, dimensiune), o leziune pigmentată nouă după 40 ani, sau dacă ai >50 alunițe sau antecedente familiale de melanom. Prezintă-te urgent dacă o alunia sângerează spontan sau se ulcerează.

🚨 Semne de alarmă (prezintă-te urgent la medic):

  • Alunița care se modifică rapid (ABCDE)
  • Sângerare spontană dintr-o leziune pigmentată
  • Leziune pigmentată nouă după 40 ani
  • Antecedente familiale de melanom
  • Ganglion palpabil + leziune cutanată suspectă

Medici în rețeaua IngesT

Specialiști disponibili în orașele active:

Clinici partenere:

Explorează pe IngesT

🩺Simptome frecvente

Specialitatea medicală

🩺 Dermatologie →

Întrebări frecvente

Cum îmi examinez singur alunițele?
Autoexaminarea lunară a pielii este recomandată. Metoda: într-o cameră luminoasă, cu oglindă pe perete și oglindă de mână, examinează TOATĂ pielea sistematic (inclusiv scalpul, sub sâni, zona genitală, tălpile și spațiile interdigitale). Aplică regulile ABCDE fiecărei alunițe. Semnul "rățușcă urâtă" (ugly duckling): o alunia care arată DIFERIT de toate celelalte de pe corp merită verificat. Fotografierea alunitelor permite compararea în timp. Orice modificare = consult dermatologic.
Melanomul se vindecă?
Da, dacă este depistat precoce. Melanomul in situ: supraviețuire 99% (excizie locală curativă). Breslow <1 mm fără ulcerație: 95% la 5 ani. Breslow 1-4 mm: 60-90% la 5 ani (depinde de stadiu). Melanomul metastatic (stadiul IV) avea supraviețuire <10% la 5 ani îNAINTE de 2011, dar imunoterapia (nivolumab + ipilimumab) a crescut supraviețuirea la 5 ani la 50%. Mesajul cheie: cu cât diagnosticul este mai precoce, cu atât șansele sunt mai mari. Un control dermatoscopic anual salvează vieți.
Ce este imunoterapia în melanom și cum funcționează?
Imunoterapia "deblochează" sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele de melanom. Inhibitorii checkpoint: anti-PD1 (nivolumab, pembrolizumab) și anti-CTLA4 (ipilimumab) blochează "frânele" pe care tumora le activează pe limfocite. Combinația nivolumab + ipilimumab: răspuns la 60% din pacienți, supraviețuire la 5 ani ~50% în stadiul IV. Efecte adverse: reacții autoimune (tiroidită, hepatită, colită, pneumonită — monitorizare strictă). Imunoterapia adjuvantă (după chirurgie la stadiul III) reduce recidiva cu 40%.
Solarul cauzează melanom?
DA. OMS a clasificat radiația UV din solariu ca CANCERIGEN DE GRUPA 1 (aceeași categorie cu fumatul și asbestul). Utilizarea solariului îNAINTE de 35 de ani crește riscul de melanom cu 59% (meta-analiză). Solarul emite predominant UVA (10-15x mai intens decât soarele de amiază), care pătrunde profund în derm și cauzează mutații ADN. Multe țări europene au interzis solarul pentru minori (<18 ani). Recomandarea: ZERO solariu. Bronzarea "sănătoasă" nu există — orice bronzare este un semn de lezare ADN.

Nu ești sigur la ce medic să mergi?

IngesT te ajută să afli ce specialist ți se potrivește. Gratuit, anonim, în 2 minute.

✓ Fără diagnostic✓ Fără cont✓ 100% gratuit

Distribuie:WhatsAppFacebookX

Verificat medical de

Dr. Denisa Diaconu

Medic specialist Dermatologie

Ultima verificare: Martie 2026