Pneumotorax

Ghid informativ pentru orientare medicală

⚕️ Disclaimer: Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. IngesT nu pune diagnostic — consultă un medic specialist.

Ce este pneumotorax?

Pneumotoraxul este acumularea de aer în spațiul pleural (normal virtual) cu colapsul parțial sau total al plămânului. Se clasifică în: spontan primar (fără boală pulmonară — tipic la bărbați tineri, înaliți, slabi, fumători, prin ruptura bulelor apicale subpleurale), spontan secundar (pe fond de boală pulmonară: BPOC, fibroză, pneumocistoză — mai grav), traumatic (fracturi costale, plagă toracică, iatrogen după puncție voasă centrală sau biopsie pulmonară) și compresiv/sub tensiune (aer intră în pleura dar nu iese — mecanism de supapă — deplasarea mediastinului, compromiterea hemodinamică = URGENȚĂ VITALĂ care necesită decompresie imediată). Recuranța: 30% după primul episod de pneumotorax spontan primar.

Cauze posibile

Printre factorii care pot contribui la apariția acestei afecțiuni:

  • Pneumotorax spontan primar — ruptura bulelor/bleburilor apicale subpleurale la tineri fără boală pulmonară clinică; profil tipic: bărbat 15-35 ani, înalt, slab, fumător; frecvent în repaus sau la efort ușor
  • Pneumotorax spontan secundar — pe fond de boală pulmonară: BPOC/emfizem (cea mai frecventă cauză), fibroză pulmonară, pneumonie cu Pneumocystis (HIV), fibroză chistică, cancer pulmonar
  • Traumatism toracic — fracturi costale cu perforarea pleurei, plagă înpușcată sau înțepătoare, traumatism contuziv (accident auto); frecvent asociat cu hemotorax (hemopneumotorax)
  • Iatrogen — după proceduri medicale: cateter venos central subclavicular (risc 1-5%), biopsie pulmonară percutană (risc 15-25%), ventilație mecanică (barotraumă), toracocenteză, acupunctură
  • Pneumotorax catamenial — rar; la femei, recurent sincron cu menstruatie; cauza: endometrioză diafragmatică/pleurală; frecvent drept; tratament: contraceptive + chirurgie
  • Pneumotorax compresiv (sub tensiune) — mecanism de supapă: aerul intră în pleura la inspir dar nu iese la expir; presiune intrapleurală crescândă → deplasare mediastin → compresie venoasă → șoc = deces în minute fără intervenție

Simptome asociate

Persoanele cu această afecțiune pot prezenta:

Analize frecvent recomandate

Investigații de laborator pe care medicul le poate solicita:

Diagnostic și investigații

Metode frecvent utilizate pentru confirmarea diagnosticului:

  • 🔬Radiografia toracică PA în inspir — PRIMUL test; arată linia pleurală viscerală vizibilă separată de peretele toracic, fără desen pulmonar periferic; măsoară dimensiunea
  • 🔬Ecografia toracică (FAST/E-FAST) — superioară radiografiei în urgență și la patul pacientului; absența glisajului pulmonar + punct pulmonar = diagnostic; rapidă, fără radiație
  • 🔬CT toracic — cel mai sensibil; detectează pneumotorax mic ocult; identifică bule/bleburi (planificare chirurgicală); obligatoriu la pneumotorax secundar și recurent
  • 🔬Gazometrie arterială — hipoxemie; în pneumotorax compresiv: hipoxemie severă + acidoză respiratorie; ghidează oxigenoterapia
  • 🔬Monitorizare hemodinamică — în pneumotorax compresiv: tahicardie, hipotensiune, jugulare turgescente, devierea traheei contralateral; DIAGNOSTIC CLINIC — nu aștepta radiografia!
  • 🔬Radiografie în expir — poate evidenția pneumotorax mic invizibil pe radiografia în inspir; utilitate controversată (sensibilitate similară cu inspirul)
  • 🔬Pulsoximetrie continuă — monitorizare SpO2; desaturare = semn de gravitate; ghidează necesarul de oxigen suplimentar
  • 🔬Clasificare dimensiune — BTS: mic (<2 cm de la apex la cupola pulmonară pe radiografie) vs. mare (≥2 cm); ghidează decizia terapeutică (observatie vs. aspiratie vs. drenaj)

Specialități medicale

Medicii specialiști care evaluează și tratează această afecțiune:

Când să consulți un medic

Prezintă-te DE URGENȚĂ dacă ai durere toracică bruscă unilaterală cu dispnee acută, mai ales dacă ești tânăr, înalt, fumător sau ai boli pulmonare cronice. Pneumotoraxul compresiv (dispnee extremă, hipotensiune, devierea traheei) necesită decompresie IMEDIATĂ — sună la 112.

🚨 Semne de alarmă (prezintă-te urgent la medic):

  • Dispnee severă bruscă cu durere toracică
  • Tahicardie cu hipotensiune (șoc)
  • Devierea traheei (pneumotorax compresiv)
  • Cianoză
  • Recidivă după episod anterior

Medici în rețeaua IngesT

Specialiști disponibili în orașele active:

Clinici partenere:

Explorează pe IngesT

🩺Simptome frecvente

Specialitatea medicală

🩺 Pneumologie →

Întrebări frecvente

Cum se tratează pneumotoraxul?
Depinde de tip și dimensiune: Pneumotorax spontan primar MIC (<2 cm) la pacient stabil = observatie + oxigen 10L/min (accelerează resorbția de 4x). Pneumotorax MARE sau simptomatric = aspiratie cu ac (prima linie) sau drenaj toracic (tub în spațiul pleural conectat la sistem de aspiratie). Pneumotorax secundar = drenaj toracic (risc mai mare, rezervă pulmonară limitată). Pneumotorax COMPRESIV = decompresie imediată cu ac gros în spațiul intercostal 2 medioclavicular, APOI drenaj. Recurent = pleurodeză chimică sau chirurgie VATS (bulectomie + abraziune pleurală).
De ce tinerii înaliți fac pneumotorax spontan?
Persoanele înalte și slabe au gradient de presiune transpleurală mai mare la apexul pulmonar (presiune mai negativă). Aceasta favorizează formarea de bleburi (bule mici subpleurale) la apex, care se pot rupe spontan. Fumatul crește riscul de 20 de ori (inflamație și obstrucție bronhiolară creează presiune locală). Profilul clasic: bărbat 15-35 ani, >180 cm, slab, fumător. Evenimentul apare frecvent în repaus sau la efort ușor, NU la efort intens (contraintuitiv).
Ce este pneumotoraxul compresiv și de ce este o urgență vitală?
Pneumotoraxul compresiv (sub tensiune) apare când aerul intră continuu în spațiul pleural prin mecanism de supapă (intră la inspir, nu iese la expir). Presiunea intrapleurală crește progresiv, deplasează mediastinul spre partea opusă, comprimă plămânul contralateral, comprimă venele cave (reduce întoarcerea venoasă → șoc obstructiv) și comprimă inima. Fără intervenție, decesul survine în minute. Semne: dispnee extremă, jugulare turgescente, traheea deviată, hipotensiune, cianoză. Tratament: decompresie CU ACUL înainte de orice investigație.
Cât de mare este riscul de recidivă?
După primul episod de pneumotorax spontan primar: recidivă 30% în primii 1-2 ani (majoritatea în primele 6 luni). După al doilea episod: 50-60%. După al treilea: >80%. De aceea, după al doilea episod ipsilateral se recomandă intervenție definitivă (chirurgie VATS: bulectomie + pleurodeză mecanică sau chimică). Factorii care cresc recidiva: continuarea fumatului (esențial să renunțe!), înăltime mare, bleburi vizibile pe CT. Pleurodeza reduce recidiva la <5%.

Nu ești sigur la ce medic să mergi?

IngesT te ajută să afli ce specialist ți se potrivește. Gratuit, anonim, în 2 minute.

✓ Fără diagnostic✓ Fără cont✓ 100% gratuit

Distribuie:WhatsAppFacebookX

Verificat medical de

Dr. Adina Tecoanta

Medic specialist Pneumologie

Ultima verificare: Martie 2026