Vertij

Ghid informativ pentru orientare medicală

⚕️ Disclaimer: Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. IngesT nu pune diagnostic — consultă un medic specialist.

Ce este vertij?

Vertijul este senzația iluzorie de rotire a mediului înconjurător sau a propriului corp, cauzată de disfuncția sistemului vestibular. Nu este "amețeală" generică — vertijul adevărat implică senzație de rotire. Se clasifică în periferic (originea în urechea internă sau nervul vestibular — 95% din cazuri: VPPB, neuronită vestibulară, boala Ménière) și central (originea în trunchiul cerebral sau cerebel — 5%: AVC vertebro-bazilar, tumori, scleroză multiplă). Diferențierea este esențială: vertijul periferic este benign și tratabil, cel central poate fi o urgență vitală (AVC). VPPB (vertijul pozitional paroxistic benign) este cea mai frecventă cauză, afectând 2,4% din populație pe parcursul vieții, și se vindecă în 90% din cazuri cu o simplă manevră de repoziționare.

Cauze posibile

Printre factorii care pot contribui la apariția acestei afecțiuni:

  • VPPB (vertij pozițional paroxistic benign) — cea mai frecventă cauză (40% din vertijuri); otolitele (cristale de carbonat de calciu) se disloacă în canalele semicirculare; episoade scurte (<60s) declanșate de schimbarea poziției capului
  • Neuronita vestibulară — inflamație virală a nervului vestibular; vertij sever continuu (zile), greață intensă, fără pierdere de auz; se rezolvă în 1-3 săptămâni
  • Boala Ménière — hidropie endolimfatică; triada clasică: vertij episodic (ore), pierdere fluctuantă de auz și tinitus unilateral; senzație de plenitudine auriculară
  • AVC vertebro-bazilar (vertij central) — ischemie în teritoriul arterei cerebrale posterioare/PICA; vertij acut + semne neurologice (ataxie, diplopie, disfagie, disartrie); URGENȚĂ!
  • Migrena vestibulară — a doua cauză de vertij recurent; episoade de vertij (minute-ore) asociate cu migrenele; frecvent fără cefalee concomitentă (greu de diagnosticat)
  • Medicamente ototoxice — aminoglicozide (gentamicină — toxicitate vestibulară prefereniala), cisplatina, diuretice de ansă în doze mari, salicilate; vertij + pierdere de auz

Simptome asociate

Persoanele cu această afecțiune pot prezenta:

Analize frecvent recomandate

Investigații de laborator pe care medicul le poate solicita:

Diagnostic și investigații

Metode frecvent utilizate pentru confirmarea diagnosticului:

  • 🔬Manevra Dix-Hallpike — TESTUL CHEIE pentru VPPB; pacientul trece rapid din șezut în decubit cu capul rotit 45° și extensie; nistagmus rotator cu latență = VPPB canal posterior (cel mai frecvent)
  • 🔬Testul HINTS (Head Impulse, Nystagmus, Test of Skew) — diferențiază vertijul periferic de cel central la patul pacientului; sensibilitate superioară IRM-ului în primele 48h de AVC!
  • 🔬Audiometria — obligatorie la orice vertij; pierdere de auz unilaterală = boala Ménière, neuriomul acustic; normală în VPPB și neuronită
  • 🔬Videonistagmografia (VNG) — înregistrează mișcările oculare; caracterizează nistagmusul (direcție, tip); diferențiază periferic (orizontal, inhibat de fixație) de central (vertical/rotator, neinhibat)
  • 🔬IRM cerebral — indicatând se suspectează vertij central: semne neurologice, nistagmus atipic, HINTS patologic; exclude AVC, tumori (neurinom acustic), scleroză multiplă
  • 🔬Testele calorice — irigare cu apă caldă/rece în conductul auditiv; evaluează funcția fiecărui labirint separat; asimetrie >25% = hipofuncție vestibulară unilaterală
  • 🔬Potentialele vestibulare miogene evocate (VEMP) — evaluează funcția saculului și utriculei; utile în boala Ménière, dehiscența canalului semicircular superior
  • 🔬Hemograma + glicemie + funcție tiroidiană — exclud cauze metabolice de amețeală (anemie, hipoglicemie, hipotiroidism); nu cauzează vertij adevărat dar sunt frecvent confundate

Specialități medicale

Medicii specialiști care evaluează și tratează această afecțiune:

Când să consulți un medic

Consultă un ORL dacă ai vertij recurent, pierdere de auz sau tinitus. Prezintă-te DE URGENȚĂ dacă vertijul s-a instalat brusc cu cefalee severă, diplopie, disfagie, disartrie sau slăbiciune — pot fi semne de AVC vertebro-bazilar.

🚨 Semne de alarmă (prezintă-te urgent la medic):

  • Vertij cu cefalee severă bruscă (suspiciune AVC)
  • Vertij cu diplopie și ataxie
  • Pierdere bruscă de auz unilaterală
  • Vertij cu disfagie sau disartrie
  • Nistagmus vertical (semn central)

Medici în rețeaua IngesT

Specialiști disponibili în orașele active:

Clinici partenere:

Explorează pe IngesT

🩺Simptome frecvente

Specialitatea medicală

🩺 Neurologie →

Întrebări frecvente

Ce este VPPB și cum se vindecă cu manevra Epley?
VPPB apare când cristale mici de carbonat de calciu (otolite) se disloacă din utriculă și ajung în canalele semicirculare (cel mai frecvent posterior). La schimbarea poziției capului, cristalele se mișcă și stimulează incorect receptorii → vertij scurt (<60s) și nistagmus. Manevra Epley ghidează cristalele înapoi în utriculă prin secvența de poziții ale capului. Eficacitate: 80-90% după o singură ședință. Se poate repeta. Nu necesită medicamente!
Cum deosebești vertijul periculos de cel benign?
Semne de PERICOL (vertij central — posibil AVC): debut brusc la vârstnic cu factori de risc vasculari, vertij continuu (nu episodic), semne neurologice asociate (diplopie, disfagie, disartrie, ataxie, slăbiciune facială), nistagmus vertical sau care schimbă direcția, testul head impulse NORMAL (paradoxal — în periferic e anormal). Semne de BENIGNITATE: episoade scurte declanșate de poziție (VPPB), nistagmus orizontal inhibat de fixație, fără semne neurologice. Testul HINTS făcut de specialist e mai sensibil decât IRM-ul precoce.
Vertijul poate fi cauzat de stres sau anxietate?
Stresul și anxietatea NU cauzează vertij adevărat (senzație de rotire) dar cauzează frecvent amețeli nespecifice, instabilitate și senzație de leșin (presincopă). Există însă o entitate reală: PPPD (persistent postural-perceptual dizziness) — amețeală cronică (>3 luni) agravată de ortostatism și stimuli vizuali complecși, frecvent după un episod de vertij acut. Tratament: SSRI (sertralina) + terapie de reabilitare vestibulară + terapie cognitiv-comportamentală.
Ce este boala Ménière și se poate trata?
Boala Ménière este cauzată de excesul de endolimfă în urechea internă (hidrops endolimfatic). Manifestări: episoade de vertij sever (20 min-ore), pierdere fluctuantă de auz (inițial frecvențe joase), tinitus și senzație de plenitudine auriculară. Tratament: restricție de sare (<2g/zi), diuretic (hidroclorotiazidă), betahistină (ameliorează episoadele). Cazuri refractare: injecție intratimpanaică cu dexametazon sau gentamicină (distruge vestibulul), chirurgie (decompresie sac endolimfatic).

Articole recomandate

Nu ești sigur la ce medic să mergi?

IngesT te ajută să afli ce specialist ți se potrivește. Gratuit, anonim, în 2 minute.

✓ Fără diagnostic✓ Fără cont✓ 100% gratuit

Distribuie:WhatsAppFacebookX

Verificat medical de

Dr. Doina Dudas

Medic specialist ORL

Ultima verificare: Martie 2026