LH (Luteinizing Hormone) este produs de hipofiza si: La femei: declanseaza ovulatia (pic de LH) La barbati: stimuleaza productia de testosteron Raportul LH/FSH este important pentru diagnosticul PCOS.

Ce inseamna LH crescut?

LH crescut poate indica: La femei: PCOS — LH/FSH > 2-3 (caracteristic) Menopauza Insuficienta ovariana prematura La barbati: Insuficienta testiculara primara Sindrom Klinefelter Pic de LH mijlocul ciclului = ovulatie iminenta (teste de ovulatie masoara LH).

Ce inseamna LH scazut?

LH scazut poate indica: Hipopituitarism Anorexie nervoasa Stres sever Hiperprolactinemie Utilizare de contraceptive

Cand sa mergi la medic pentru LH?

Mergi la medic daca: Infertilitate Menstruatii neregulate + acnee + hirsutism (PCOS?) Amenoree Libido scazut la barbati IngesT te orienteaza gratuit catre medicul specialist potrivit.

LH scazut – ce semnifica?

LH scazut indica hipogonadism hipogonadotrop (cauza hipotalamo-hipofizara): hiperprolactinemie (prolactina inhiba GnRH, producand anovulatie si amenoree), anorexie nervoasa sau subnutritie severa, efort fizic extrem (athletic amenorea triadei atletei feminine), tumori hipofizare, apoplexie hipofizara, hemochromatoza si sindromul Kallmann (deficit GnRH + anosmie). LH scazut cu FSH scazut si gonade mici = hipogonadism hipogonadotrop.

Raportul LH/FSH crescut – semnificatie in SOP?

In sindromul ovarelor polichistice (SOP), raportul LH/FSH ≥2-3 (bazal, ziua 2-3 de ciclu) era criteriu clasic, dar ghidurile Rotterdam 2003 nu il mai include ca criteriu diagnostic. Raport LH/FSH crescut reflecta pulsatilitate GnRH accelerata in SOP. Diagnosticul actual SOP necesita 2 din 3: oligo/anovulatie, hiperandrogenism clinic/biochimic, aspect ecografic PCOS. LH/FSH crescut ramane util ca indiciu, nu ca criteriu de diagnostic.

LH in fertilizare in vitro – cum se monitorizeaza?

In FIV, stimularea ovariana controlata (OS) suprim prin analogi sau antagonisti GnRH varful prematur de LH (care declansa ovulatia la momentul nepotrivit). LH seric se monitorizeaza pentru a detecta o eventuala rezurectie necontrolata a LH. Declansarea ovulatiei (triggering) se face cu hCG (mimeaza LH) sau cu agonisti GnRH. LH crescut la momentul recoltarii ovocitelor poate reduce calitatea ovocitara si rata de fertilizare.

LH la barbati – cand se dozeaza?

LH la barbati se dozeaza in evaluarea hipogonadismului: testosteron total scazut (<300 ng/dL) + LH crescut = hipogonadism primar (cauza testiculara: orhita, criptorhidie, ciroze, radioterapie, traumatism, sindrom Klinefelter). Testosteron scazut + LH scazut = hipogonadism secundar (hipotalamo-hipofizar). LH crescut izolat la barbat fertil cu testosteron normal nu necesita interventie. Medicul endocrinolog sau androlog stabileste diagnosticul si tratamentul.

Care sunt cauzele LH scăzut?

Cauzele LH scăzut : hiperprolactinemie (prolactina crescuta suprimă LH și FSH), tumori hipofizare (adenom, craniofaringiom), tratament cu steroizi anabolizanți sau anticoncepționale orale, stres sever, malnutriție extremă (anorexia nervoasă) și sindroame genetice (sindromul Kallmann).

Ce simptome apar când LH este scăzut?

La femei, LH scăzut produce: tulburări de ciclu menstrual (oligomenoree, amenoree), infertilitate și simptome de deficit estrogenic. La bărbați: libido scăzut, disfuncție erectilă, infertilitate și simptome de deficit de testosteron (oboseală, pierdere de masă musculară).

Când trebuie să consulți medicul dacă LH este scăzut?

Consultați medicul endocrinolog sau ginecolog dacă LH este scăzut, mai ales dacă există tulburări de ciclu menstrual, infertilitate sau simptome de deficit hormonal. Cauza hipopituitarismului necesită investigare imagistică (RMN hipofizar).

Ce analize se fac împreună cu LH?

LH se interpretează alături de FSH , prolactina , estradiol (la femei), testosteron (la bărbați) și cortizolul. RMN-ul hipofizar este esențial pentru excluderea adenomului hipofizar. LH și FSH scăzute simultan sugerează cauza centrală (hipotalamo-hipofizară).

LH — Ce este, valori normale și interpretare

Q: Ce înseamnă LH crescut?

LH (hormonul luteinizant) crescut la o femeie in afara ovulatiei (varful LH preovulator este fiziologic) sau la un barbat indica insuficienta gonadala primara. La femei: LH >25 mUI/mL asociat cu FSH crescut si estradiol scazut indica menopauza, insuficienta ovariana prematura (POI) sau insuficienta ovariana primara (de ex. Turner). La barbati: LH >10 mUI/mL cu testosteron scazut indica hipogonadism hipogonadotrop versus hipergonadotrop.

Q: Ce înseamnă LH scăzut?

LH (hormonul luteinizant) scăzut indică hipopituitarism sau hipogonadism secundar — hipofiza nu produce suficient LH pentru a stimula gonadele (ovare sau testicule). Poate fi cauzat de tumori hipofizare, hiperprolactinemie, stres sever sau tratament hormonal.

Specialist recomandat: Endocrinolog sau Ginecolog/Urolog

⚠️ Disclaimer: Informațiile de pe această pagină sunt orientative și educaționale. Nu înlocuiesc consultul medical. Pentru interpretarea rezultatelor tale, consultă medicul.

Despre LH

LH (Luteinizing Hormone) este produs de hipofiza si:

La femei: declanseaza ovulatia (pic de LH)
La barbati: stimuleaza productia de testosteron

Raportul LH/FSH este important pentru diagnosticul PCOS.

Valori normale vs valori optime

Valori normale (referință)

Grup	Interval	Unitate
Femei faza foliculara	2–15	mUI/mL
Femei pic ovulator	22–105	mUI/mL
Femei faza luteala	0.6–19	mUI/mL
Femei post-menopauza	16–64	mUI/mL
Barbati adulti	1.8–8.6	mUI/mL

✦ Valori optime (funcționale)

Grup	Interval	Unitate
Femei faza foliculară (optim)	2–10	mUI/mL
Bărbați (optim)	2–8	mUI/mL

* Intervalele pot varia ușor între laboratoare. Consultă intervalul de referință de pe buletinul tău de analize.

Ai simptomele descrise mai sus?

Am verificat dacă trebuie să fiu pe nemâncate (de obicei 8-12h)
Nu am consumat alcool în ultimele 24-48h
Am evitat efortul fizic intens în ziua anterioară
Am pregătit biletul de trimitere (dacă e necesar)
Am luat cu mine actul de identitate
Am notat medicamentele pe care le iau
Să le menționez la recoltare

Ce înseamnă LH crescut?

LH (hormonul luteinizant) crescut semnalizeaza, in functie de sex si context, menopauza sau insuficienta ovariana la femei, hipogonadismul primar la barbati sau, mai rar, o tumora secretanta de gonadotropine. LH este produs de hipofiza anterioara si regleaza ovulatia la femei si productia de testosteron la barbati.

Valori normale LH

Valori de referinta LH (mUI/mL)
Grup	Faza/Varsta	Interval normal
Femei	Faza foliculara	2–15 mUI/mL
Femei	Varf ovulator (LH surge)	20–100 mUI/mL
Femei	Faza luteala	1–12 mUI/mL
Femei	Menopauza	14–52 mUI/mL
Barbati	Adult	2–12 mUI/mL
Copii prepubertari	–	<0,3 mUI/mL

LH crescut la femei — cauze si semnificatie

Menopauza si insuficienta ovariana primara sunt cele mai frecvente cauze de LH crescut la femeile adulte. In menopauza, ovarele nu mai raspund la LH si FSH, astfel incat hipofiza creste secretia compensatorie. LH in menopauza depaseste de obicei 20–30 mUI/mL si ramane persistent crescut (nu fluctueaza ca in ciclul reproductiv).

Sindromul ovarelor polichistice (PCOS) — LH crescut (de obicei 10–20 mUI/mL) cu raport LH/FSH >2 este un criteriu de diagnostic informal in PCOS. Pulsuritatile LH sunt crescute in frecventa si amplitudine, stimuland excesiv celulele tecale ovariene sa produca androgeni. Tratamentul cu contraceptive orale sau metformin normalizeaza de obicei raportul LH/FSH.

Insuficienta ovariana prematura (IOP) — menopauza inainte de 40 de ani, cu LH si FSH persistent crescute si estradiol scazut. Poate fi autoimuna (asociata cu tiroidita Hashimoto, boala Addison), genetica (sindromul Turner, premutatie FMR1 in X fragil) sau iatrogena (chimioterapie, radioterapie). LH crescut in IOP necesita evaluare etiologica si discutarea optiunilor reproductive.

Varful ovulator fiziologic (LH surge) — cresterea acuta a LH la mijlocul ciclului (zilele 12–16) declanseaza ovulatia la 36–40 de ore. Testele urinare de ovulatie (OPK) detecteaza acest varf. Un LH crescut detectat in afara vaRFului ovulator estimat trebuie interpretat in context clinic.

Tumori hipofizare secretante de gonadotropine (gonadotropinoame) — rare, secreta LH si/sau FSH in exces autonom. Prezinta de obicei LH si FSH crescute simultan, fara fluctuatiile ciclice normale. Diagnosticul se confirma prin RMN hipofizar.

LH crescut la barbati — cauze si semnificatie

Hipogonadismul primar (hipergonadotrofic) — testiculele nu produc suficient testosteron, iar hipofiza creste LH si FSH compensatoriu. LH >12–15 mUI/mL la un barbat cu testosteron scazut este diagnostic pentru hipogonadismul primar. Cele mai frecvente cauze:

Sindromul Klinefelter (47,XXY) — cea mai frecventa cauza de hipogonadism primar la barbati; LH si FSH crescute, testosteron scazut sau la limita inferioara, infertilitate (azoospermie), ginecomastie; diagnosticul se confirma prin cariotip
Orhita postvirale (urliana) — parotidita epidemica (oreion) poate provoca orhita in 20–30% din cazurile post-pubertare, cu atrofie testiculara si hipogonadism primar; LH si FSH crescute pe termen lung
Criptorhidia netratata — testiculul necoborat in scrot se atrofiaza progresiv; orhidopexia tardiva (dupa 2 ani) nu previne complet insuficienta testiculara
Efecte ale chimioterapiei sau radioterapiei — agentii alkilanti (ciclofosfamida, busulfan) si radioterapia testiculara distrug spermatogoniile si celulele Leydig; LH crescut post-tratament indica insuficienta gonadala
Torsiunea testiculara netratata — necroza ischemica duce la atrofie si hipogonadism primar unilateral sau bilateral

Raportul LH/FSH — importanta diagnostica

Raportul LH/FSH are valoare diagnostica in mai multe situatii:

Raport LH/FSH >2 in faza foliculara — sugestiv pentru PCOS (criterii Rotterdam: 2 din 3: oligo/anovulatie, hiperandrogenism clinic sau biochimic, aspect ecografic de ovare polichistice)
Raport LH/FSH <1 cu ambele valori crescute — mai sugestiv pentru insuficienta ovariana primara sau menopauza decat pentru PCOS
LH crescut izolat cu FSH normal — poate indica gonadotropinom secretant de LH sau defect in feedback-ul cu gonadostatin

LH si monitorizarea ovulatiei in infertilitate

In evaluarea infertilitatii feminine, monitorizarea serica a LH permite identificarea vaRFului ovulator si optimizarea momentului raporturilor sexuale sau inseminarii. LH seric se masoara zilnic intre zilele 10–16 ale ciclului. Varful LH (LH surge) precede ovulatia cu 36–40 ore — cel mai fertil moment este la 12–36 ore dupa detectarea vaRFului. In protocoalele de FIV, ovulatia spontana trebuie blocata cu analogi GnRH (decapeptyl, lupron) sau antagonisti GnRH (cetrorelix, ganirelix) pentru a controla momentul recoltarii ovocitelor.

LH si pubertatea

In pubertate, pulsatitatile LH (initiate noaptea) declanseaza maturarea sexuala. Pana la pubertate, LH trebuie sa fie <0,3 mUI/mL. LH crescut la un copil prepubertar (sub 8 ani fetite, sub 9 ani baieti) indica pubertate precoce centrala si necesita evaluare urgenta (neuroimagistica, RMN hipofizar, excluderea hamartoamelor hipotalamice sau tumorilor hipofizare). LH stimulat cu GnRH (test GnRH) >5 mUI/mL confirma pubertatea precoce centrala.

Tratamentul hipogonadismului cu LH crescut

La barbatii cu hipogonadism primar (LH crescut + testosteron scazut):

Terapia de substitutie cu testosteron — undecanoat de testosteron IM (Nebido, 1000 mg la 10–14 saptamani), enanthat de testosteron IM (250 mg la 2–3 saptamani), gel transderm (50–100 mg/zi). Corectează simptomele hipogonadismului (libido, energie, masa musculara, densitate osoasa) dar nu restabileste fertilitatea
Gonadotropine exogene — pentru inducerea fertilitatii in hipogonadismul hipogonadotrofic (LH si FSH scazute); la hipogonadismul primar, testiculul nu raspunde si terapia cu gonadotropine nu este eficienta pentru fertilitate
Azoospermia obstructiva vs. secretorie — in Klinefelter, extractia chirurgicala de spermatozoizi (TESE/micro-TESE) poate obtine material genetic viabil in 50–60% din cazuri pentru FIV cu ICSI

La femeile cu IOP (LH si FSH crescute), terapia hormonala de substitutie (THS) cu estrogen + progesteron este recomandata pana la varsta menopauzei naturale (51 ani) pentru protectia cardiovasculara si osoasa. Sansele de sarcina spontana sunt sub 5% in IOP confirmata, dar nu zero — dozarea LH si FSH la fiecare 3–6 luni si ecografia ovariana pot identifica ocazionale epizoare de activitate foliculara.

Interferente si erori in determinarea LH

Rezultatele LH pot fi influentate de:

Variatia circadiana si pulsatila — LH este secretat pulsatil (la 60–90 minute); o singura masurare poate nu reflecta media zilnica; recomandat: recoltarea dimineata, in faza foliculara (ziua 2–5 de ciclu)
Anticorpii heterofilici — pot produce rezultate fals-crescute sau fals-scazute in metodele ELISA; daca clinic exista discrepante, repetarea cu alta metoda sau kit diferit
Contraceptivele orale — suprima LH si FSH prin feedback negativ cu estrogen si progestin; LH este nedetectabil sau foarte scazut la femeile sub anticoncoptionale
Hiperprolactinemia — LH poate fi supresat prin inhibitia secretiei pulsatile de GnRH de catre prolactina crescuta
Stresul fizic si psihic intens, restrictia calorica severa — suprima axa hipotalamo-hipofizo-gonadala (amenoree hipotalamica functionala la atletele de performanta)

Investigatii complementare recomandate

FSH — interpretat intotdeauna impreuna cu LH; LH crescut + FSH crescut = insuficienta gonadala primara sau menopauza
Estradiol (E2) la femei — scazut in menopauza si IOP, crescut in PCOS cu hiperandrogenism
Testosteron total si liber la barbati — scazut in hipogonadism primar
Prolactina — hiperprolactinemia suprima LH si FSH
AMH (hormon anti-Mulerian) la femei — cel mai bun marker de rezerva ovariana; scazut in IOP si menopauza apropiata
Ecografia pelviana la femei — evalueaza ovarele (volum, numar foliculi antrali, aspect PCO), uterul
Cariotip la barbatii cu azoospermie si LH crescut — exclude Klinefelter (47,XXY)
RMN hipofizar — daca LH crescut este izolat sau asociat cu cefalee, tulburari vizuale — exclude adenom hipofizar

Cand sa consulti medicul

Consulta un medic ginecolog sau endocrinolog daca LH este crescut in urmatoarele contexte: varsta sub 40 ani cu LH si FSH crescute si tulburari menstruale (suspiciune IOP), barbat cu testosteron scazut si LH crescut, copil cu semne de pubertate inainte de 8 ani (fetite) sau 9 ani (baieti) cu LH crescut, sau LH persistent crescut fara explicatie clinica (exclude adenom hipofizar). In menopauza confirmata cu simptome vasomotorii, consulta medicul despre terapia hormonala de substitutie.

Interpretarea clinica aprofundata a LH crescut

LH (hormonul luteinizant) este o gonadotropina produsa de hipofiza anterioara, esentiala pentru reglarea functiei gonadale. LH crescut poate reflecta fie un raspuns fiziologic normal (ovulatie, menopauza, pubertate), fie o patologie primara gonadala sau hipotalamo-hipofizara. Corelarea cu FSH, estradiol sau testosteron si contextul clinic (varsta, sex, simptome) este esentiala pentru o interpretare corecta.

Menopaeza si insuficienta ovariana primara

In menopauza naturala (dupa 45-55 ani), ovarele isi reduc productia de estradiol si progesteron. Hipofiza raspunde prin cresterea secretiei de LH si FSH — un feedback negativ redus. LH postmenopauzal depaseste de obicei 20-40 UI/L, iar FSH depaseste 40 UI/L, confirmand statusul postmenopauzal. Insuficienta ovariana prematura (POI — premature ovarian insufficiency) diagnosticata sub 40 ani prezinta acelasi profil hormonal (LH si FSH crescute, estradiol scazut) dar cu implicatii clinice si reproductive majore diferite. Cauzele POI includ anomalii cromozomiale (sindrom Turner), autoimunitate, chimioterapie/radioterapie si cauze idiopatice.

Sindromul ovarelor polichistice (PCOS) si raportul LH/FSH crescut

In PCOS, perturbarea pulsatilitatii GnRH determina o secretie relativ crescuta de LH fata de FSH, cu un raport LH/FSH mai mare de 2-3 (normal 1-1.5). LH crescut stimuleaza excesiv celulele tecale ovariene sa produca androgeni, ducand la hiperandrogenism, anovulatie si chisturi ovariene. Diagnosticul PCOS impune prezenta a cel putin 2 din 3 criterii Rotterdam: oligoanovulatie, hiperandrogenism clinic sau biochimic, si aspect ecografic de ovare polichistice. Dozarea LH, FSH, testosteron total si DHEAS, alaturi de insulina si glicemie, ofera profilul hormonal complet al PCOS.

Tumori hipofizare producatoare de gonadotropine

Adenoamele hipofizare nefunctionale secretante de gonadotropine (FSH/LH) sunt relativ frecvente la adult, dar produc rar hipergonadotropinism clinic semnificativ. Valorile LH si FSH sunt de obicei moderat crescute, cu subunitati alfa crescute disproportionat. Semnele clinice includ simptomele compresive (cefalee, hemianopsie) ale tumorii, nu consecintele hipergonadotropinismului. RMN hipofizar cu gadolinium este investigatia de referinta. Hipersecretia pura de LH cu masculinizare sau hiperstimulare ovariana este extrem de rara si sugereaza tumora gonadotropica functionala.

LH crescut la barbati - semnificatii clinice

La barbati, LH crescut cu testosteron scazut sau normal reflecta hipogonadism hipergonadotrop (primar testicular). Cauzele includ: sindrom Klinefelter (47,XXY - cea mai frecventa cauza genetica, cu testiculii mici, ginecomastie si infertilitate); orhita (virala - oreion, sau bacteriana); torsiunea testiculara cu ischemie; chimioterapia/radioterapia gonadotoxica; criptorhidismul netratat. LH crescut cu testosteron crescut sugereaza rezistenta la androgeni sau o tumora suprarenala producatoare de androgeni. Dozarea LH si FSH la toti barbatii cu infertilitate si hipogonadism este recomandata pentru a deosebi cauza primara (testiculara) de cea secundara (hipofizara sau hipotalamica).

FAQ suplimentar - LH crescut

LH crescut in ciclul normal inseamna ovulatie?

Da - peak-ul LH la mijlocul ciclului (day 12-16 al unui ciclu de 28 zile) este declansatorul ovolatiei, aparand cu 24-36 ore inaintea eliberarii ovulului. Testele rapide de detectare a peak-ului LH (ovulation predictor kits) sunt bazate pe aceasta crestere brusca a LH urinar sau salivar si sunt utilizate pentru detectarea ferestrei fertile. LH crescut in orice alta faza a ciclului (in afara peak-ului) sau la o femeie postmenopauza are semnificatii complet diferite.

Cum diferentiaza LH crescut cauzat de PCOS de cel cauzat de menopauza?

Contextul clinic si varsta sunt decisive: menopauza apare de obicei dupa 45-55 ani cu FSH crescut (peste 40 UI/L) si estradiol scazut, in timp ce PCOS apare mai ales la femei tinere (20-40 ani) cu ciclu neregulat, hiperandrogenism si aspect ecografic caracteristic. In PCOS, FSH este de obicei normal sau usor scazut, iar raportul LH/FSH este crescut. In menopauza, atat LH cat si FSH sunt marcant crescute. Estradiolul scazut sub 20-30 pg/mL in contextul de LH si FSH crescute confirma insuficienta ovariana (PCOS are estradiol normal sau crescut).

Tratamentul cu analog de GnRH scade LH?

Da - agoniştii GnRH (leuprolide, goserelin, triptorelin) produc initial o crestere a LH (flare-up in primele 1-2 saptamani), urmata de down-regulatia receptorilor GnRH hipofizari si scaderea profunda a LH si FSH (castrare medicala reversibila). Aceasta proprietate este utilizata in tratamentul cancerului de prostata, endometriozei, fibromului uterin si pubertateii precoce. Antagonistii GnRH (degarelix, cetrorelix) produc suprimarea imediata a LH fara faza de flare-up initiala, util in protocoalele FIV si in cancerul de prostata.

LH crescut poate cauza simptome?

LH in sine nu produce simptome directe - simptomele sunt cauzate de efectele LH asupra gonadelor (stimularea productiei de steroizi sexuali) sau de conditia subiacenta care cauzeaza cresterea LH. Menopauza cu LH si FSH crescute produce simptome vasomotorii (bufeuri, transpiratii nocturne), atrofie vaginala si risc de osteoporoza. PCOS cu raport LH/FSH crescut produce cicluri neregulate, acnee, hirsutism si dificultati de conceptie. Hipogonadismul primar la barbati (LH crescut, testosteron scazut) produce astenie, scaderea libidoului, disfunctie erectila si infertilitate.

Poate medicatia sa interfere cu valorile LH?

Da - contraceptivele orale suprima LH si FSH prin feed-back negativ al estrogenilor si progestinelor sintetice. Dupa oprirea contraceptivelor, LH se poate normaliza in 1-3 luni, uneori durând mai mult la pacientele cu sindrom de oprire. Corticosteroizii in doze mari suprima axa hipotalamo-hipofizara. Antiestrogenele (clomifen) si inhibitorii de aromataza (letrozol) cresc LH prin eliminarea feed-back-ului estrogenic negativ, proprietate utilizata in stimularea ovariana. Anabolicele steroide suprima profund LH si FSH prin feed-back negativ androgenic.

Fiziopatologia LH crescut

Hormonul luteinizant (LH) este o gonadotropină secretată de celulele gonadotrope din hipofiza anterioară, sub controlul hormonului eliberator de gonadotropine (GnRH) produs de hipotalamus. LH acționează prin receptori specifici la nivelul gonadelor, stimulând producția de hormoni sexuali și gametogeneza.

La femei, LH-ul determină ovulația (vârful de LH midciclic) și stimulează celulele tecale ovariene să producă androgeni, care sunt ulterior aromatizați în estrogeni de celulele granuloase. În faza luteală, LH susține corpul galben și producția de progesteron.

La bărbați, LH stimulează celulele Leydig testiculare să producă testosteron. O valoare crescută a LH la bărbat indică în general hipogonadism hipergonadotrop (testiculul nu răspunde la stimularea hipofizară, motiv pentru care hipofiza produce mai mult LH compensator).

Cauze ale LH crescut la femei

Interpretarea LH crescut la femei depinde fundamental de faza ciclului menstrual și de vârsta pacientei:

Vârful ovulator (fiziologic): creșterea bruscă a LH la mijlocul ciclului (ziua 12-14 la un ciclu de 28 de zile) este fiziologică și declanșează ovulația. Valorile pot atinge 20-100 mUI/mL în acest moment. Testele rapide de ovulație detectează tocmai această creștere.

Menopauza și perimenopauza: odata cu epuizarea rezervei ovariene și scăderea producției de estrogeni și progesteron, feedback-ul negativ asupra hipofizei se reduce, determinând creșterea compensatorie a LH și FSH. Valorile LH pot depăși 20-50 mUI/mL sau mai mult în postmenopauză.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP): raportul LH/FSH crescut (peste 2-3) este unul dintre criteriile biochimice ale SOP. LH crescut stimulează excesiv producția de androgeni de la nivelul tecii ovariene, contribuind la hiperandrogenism.

Insuficiența ovariană prematură (IOP): falimentul ovarian înainte de vârsta de 40 de ani determină un tablou hormonal similar menopauzei, cu LH și FSH crescute și estradiol scăzut.

Hiperprolactinemia rezolvată sau fluctuantă: unele stări de hiperprolactinemie pot afecta pulsatilitatea GnRH și secreția de gonadotropine.

Cauze ale LH crescut la bărbați

La bărbați, LH crescut este asociat în principal cu hipogonadismul primar (hipergonadotropic):

Sindromul Klinefelter (47,XXY): cauza genetică cea mai frecventă de hipogonadism primar masculin. Testiculii prezintă atrofie, azoospermie și producție redusă de testosteron, cu LH și FSH crescute compensator.
Orhita virală (post-oreion): inflamația testiculară poate duce la deteriorarea permanentă a funcției celulelor Leydig și Sertoli, cu hipogonadism și azoospermie ulterioară.
Criptorhidia netratată: testiculii reținuți în abdomen sunt expuși la temperaturi mai ridicate, cu afectarea spermatogenezei și eventual a producției hormonale.
Traumatisme sau torsiune testiculară: care duc la ischemie și atrofie testiculară.
Tratamentul antineoplazic: chimioterapia (mai ales agenții alchilanți) și radioterapia la nivelul pelvisului sau testiculelor pot deteriora funcția gonadică.

Investigații complementare

LH crescut trebuie interpretat întotdeauna împreună cu alte determinări hormonale:

FSH crescut — raportul LH/FSH și valorile absolute ale ambelor gonadotropine ghidează diagnosticul diferențial
Estradiol — la femei, estradiolul scăzut asociat cu LH și FSH crescute confirmă insuficiența ovariană
Testosteron — la bărbați, testosteronul scăzut cu LH crescut confirmă hipogonadismul primar
Prolactina crescută — hiperprolactinemia poate inhiba axa hipotalamo-hipofizo-gonadică
AMH scăzut — marker al rezervei ovariene, redus în insuficiența ovariană
Androstendiona crescută — la femei, sugerează hiperandrogenism de origine ovariană sau suprarenală

LH crescut și fertilitatea

Valorile crescute ale LH au implicații importante pentru fertilitate:

La femei, un raport LH/FSH ridicat în faza foliculară timpurie (ziua 2-5 a ciclului) este asociat cu calitate ovocitară redusă și rate mai scăzute de succes în procedurile de fertilizare in vitro. Valori LH excesiv de ridicate în faza foliculară pot induce luteinizarea prematură a foliculilor și ovulație prematură.

La bărbații cu hipogonadism primar și LH crescut, tratamentul cu testosteron exogen nu va rezolva infertilitatea (deoarece testosteronul exogen inhibă suplimentar LH și FSH endogen, reducând și mai mult spermatogeneza). Tratamentul cu gonadotropine exogene (LH și FSH) sau cu citrat de clomifen poate stimula spermatogeneza la unii pacienți.

Investigații recomandate la LH crescut

Evaluarea completă a unui pacient cu LH crescut poate include:

Evaluare clinică: antecedente menstruale detaliate, simptome de hiperandrogenism (la femei), simptome de hipogonadism (la bărbați), antecedente de tratamente gonadotoxice, istoric familial.

Ecografie pelvică sau testiculară: evaluarea morfologiei ovariene (pentru SOP, IOP) sau testiculare (pentru criptorhidie, atrofie).

Cariotip: util în suspiciunea de anomalii cromozomiale (sindrom Klinefelter, Turner).

Când să consultați medicul pentru LH crescut

Orice valoare a LH în afara intervalului de referință (corect interpretat în funcție de sexul și faza ciclului menstrual la femei) necesită evaluare endocrinologică sau ginecologică.

Consultul de urgență este indicat dacă LH crescut este asociat cu simptome severe: amenoree prelungită, simptome vasomotorii severe (bufeuri), osteoporoză accelerată (confirmată densitometric), sau dacă pacientul se confruntă cu infertilitate.

→ Vezi ghid complet pentru LH crescut

Ce înseamnă LH scăzut?

LH (hormonul luteinizant) scazut indica, de obicei, o problema la nivelul hipotalamusului sau hipofizei — hipogonadism secundar (hipogonadotrofic). In aceasta situatie, glandele sexuale (ovare sau testicule) sunt functional intacte, dar nu primesc semnalul hormonal adecvat pentru a produce hormoni sexuali si gameti. Este esential de diferentiat de hipogonadismul primar (LH crescut), deoarece tratamentul difera radical.

LH scazut — cauze principale

Hiperprolactinemia este una dintre cele mai frecvente cauze de LH scazut la ambele sexe. Prolactina crescuta (din orice cauza: prolactinom, hipotiroidism, medicamente) inhiba secretia pulsatila de GnRH hipotalamic, ceea ce suprima eliberarea de LH si FSH hipofizar. Normalizarea prolactinei (cu agonisti dopaminergici: cabergolina, bromocriptina) restabileste axa gonadala.

Hipogonadismul hipogonadotrofic congenital (HHC sau sindromul Kallmann) — deficit de GnRH prin migrarea defectuoasa a neuronilor GnRH din placat olfactiva. LH si FSH sunt nedetectabile sau foarte scazute de la nastere. Sindromul Kallmann asociaza anosmie (absenta mirosului) sau hiposmie, de obicei cu criptorhidie si micropenis la baieti. Diagnosticul necesita genetica moleculara (mutatii KAL1, FGFR1, PROKR2).

Amenoreea hipotalamica functionala — suprimarea axei gonadale prin stres cronic, restrictie calorica severa sau exercitiu fizic intens (triada atletelor: restrictie energetica + amenoree + osteoporoza). LH si FSH scazute sau normale-joase, estradiol scazut. Reversibila daca factorul declansator este eliminat — normalizare in 3–6 luni dupa revenirea la greutatea optima si reducerea efortului.

Tumorile sau leziunile hipofizare sau hipotalamice — craniofaringioamele, meningioamele, metastazele, granuloamele sarcoidozice sau tuberculoase pot comprima structurile hipotalamo-hipofizare si reduce secretia de gonadotropine. Hipopituitarismul dobândit dupa interventii neurochirurgicale, radioterapie craniana sau traumatisme craniene severe poate include deficitul de LH si FSH.

Sindromul de imunodeficienta prin greutate scazuta (caxia, anorexia nervoasa) — LH si FSH sunt supresate prin mecanisme neuroendocrine complexe (rezistenta la leptina, hipercortisolemie, scaderea IGF-1). Reversibila cu renutritia adecvata.

Medicamentele — opioidele (suprima GnRH si LH), corticosteroizii in doze mari, analogii GnRH (decapeptyl, lupron, utilizati intentionat in cancerul de prostata sau endometrioza), anticoncoptionalele orale (prin feedback negativ cu estrogen/progestin).

Hemochromatoza ereditara — depunerile de fier in hipofiza pot deteriora secretia de gonadotropine; LH si FSH scazute + testosteron scazut la un barbat cu feritina extrem de crescuta.

LH scazut la barbati — impact si management

LH scazut la barbati duce la productie inadecvata de testosteron de catre celulele Leydig (hipogonadism hipogonadotrofic). Simptomele includ: libido scazut, disfunctie erectila, oboseala, depresie, scaderea masei musculare si a fortei, cresterea adipozitatii (in special abdominale), osteoporoza. Spre deosebire de hipogonadismul primar, testiculele isi pastreaza potentialul de spermatogeneza daca sunt stimulate adecvat.

Tratamentul fertilitatii in hipogonadismul hipogonadotrofic masculin: inducerea spermatogenezei cu gonadotropine exogene (hCG, care mimeaza LH, + FSH recombinant sau hMG) este eficienta in 80–90% din cazuri daca hipofiza sau testiculul nu sunt ireversibil lezate. Durata tratamentului: 6–18 luni pana la obtinerea spermatogenezei. Terapia de substitutie cu testosteron este contraindicata in perioada de inductie a fertilitatii (suprima productia endogena de LH si FSH si inhiba spermatogeneza).

LH scazut la femei — ciclul menstrual si infertilitatea

La femei, LH scazut persistent duce la anovulatie, oligo-menoree sau amenoree secundara. Estrogenul este de asemenea scazut (in hipogonadismul hipogonadotrofic sau amenoreea hipotalamica). Consecintele pe termen lung: osteoporoza (deficit estrogen), atrofie vaginala, risc cardiovascular crescut. Tratamentul fertilitatii: inducerea ovulatiei cu gonadotropine (FSH recombinant + LH sau hMG) sau cu citrat de clomifen (daca deficitul gonadotropinic nu este complet). In amenoreea hipotalamica, primul pas este tratamentul factorului declansator (renutritia, reducerea antrenamentelor).

Testul de stimulare cu GnRH — diagnostic diferential

Testul de stimulare cu GnRH (gonadorelina, 100 mcg IV) permite diferentierea hipogonadismului hipofizar de cel hipotalamic:

Raspuns normal (LH creste de 3–5x la 30–60 minute) — hipofiza intacta, problema este la nivel hipotalamic (deficit de GnRH)
Raspuns absent sau minim — hipofiza lezata (tumori, iradiere, necroza) sau hipopituitarism sever
Raspuns exagerat — mai des in IOP sau menopauza (rezerve de LH si FSH suprasolicitate)

Investigatii complementare

FSH — de obicei corelat cu LH; ambele scazute in hipogonadismul hipogonadotrofic
Prolactina — excluderea hiperprolactinemiei (adenomul hipofizar este cea mai frecventa cauza de LH scazut + amenoree la femei tinere)
Testosteron (barbati), estradiol (femei) — confirma hipogonadismul
Cortizol matinal si ACTH — hipercortisolemie cronica suprima LH
IGF-1 si GH — hipopituitarismul poate include si deficit de GH
RMN hipofizar cu gadolinium — mandatory in orice LH scazut inexplicabil; exclude prolactinom, craniofaringiom, hipofizita limfocitara
Testul olfactiv — la barbatii tineri cu LH si FSH scazute si micropenis/criptorhidie, sindromul Kallmann este o posibilitate; hiposmia confirmata + RMN cu bulbi olfactivi hipoplazici clinching diagnosis

Cand sa consulti medicul

LH scazut cu simptome de hipogonadism (amenoree, libido scazut, disfunctie erectila, infertilitate) necesita evaluare endocrinologica. Cauze reversibile (hiperprolactinemia, amenoreea hipotalamica, hipotiroidismul) trebuie excluse inainte de a considera tratamentul de substitutie hormonal. RMN hipofizar este obligatoriu in orice caz de hipogonadism central neexplicat. Consulta endocrinologul sau ginecologul specializat in reproducere.

LH scăzut: fiziopatologie și clasificarea hipogonadismului hipogonadotrop

LH (hormonul luteinizant) este secretat de hipofiza anterioară sub controlul pulsatil al GnRH hipotalamic. LH scăzut în contextul gonadelor hipofuncționale (testosteron scăzut la bărbați sau estradiol scăzut cu amenoree la femei) definește hipogonadismul hipogonadotrop (secundar sau terțiar), în contrast cu hipogonadismul hipergonadotrop (primar), în care LH este compensator crescut. Mecanismele de LH scăzut pot fi: Deficitul de GnRH — hipotalamic, congenital (sindromul Kallmann cu anosmie) sau funcțional (amenoree hipotalamică, malnutriție, stres sever); Patologia hipofizară — adenoame hipofizare (compresie sau distrugere a gonadotropilor), hipofizita autoimuna, sindromul Sheehan (necroză hipofizara postpartum), chirurgia sau radioterapia hipofizei; Hiperprolactinemia — prolactina crescută inhibă GnRH pulsatil, reducând LH și FSH; Obezitatea severă — insulinorezistența și hiperandrogenismul în PCOS perturbă pulsatilitatea LH; Boli sistemice severe — insuficiența renală cronică, insuficiența hepatică, boli inflamatorii cronice suprimă axa HPG; Medicamente — opioide (morfina, metadonă), corticosteroizii în doze mari, analogii de GnRH (utilizati terapeutic în endometrioze, cancer de prostata) suprimă LH și FSH.

Diferențierea hipogonadismului primar (LH crescut, gonade insuficiente) de cel secundar (LH scăzut, gonade normal structurate dar insuficient stimulate) este esentiala pentru tratament: hipogonadismul secundar la bărbații cu dorință de fertilitate necesita gonadotropi exogeni (hCG pentru stimularea testiculară a testosteronului + FSH recombinat pentru spermatogeneză), nu TRT convențional care suprimă gonadotropii endogeni. FSH scăzut asociat cu LH scăzut confirmă originea centrală a hipogonadismului și impune evaluarea completă a hipofizei: RMN hipofizar cu gadoliniu, cortizol, GH/IGF-1, prolactina, TSH/T4 liber.

LH scăzut la femei: amenoree, anovulație și infertilitate

La femeile de vârstă reproductivă, LH scăzut produce anovulație cronică, oligomenoree sau amenoree secundară, cu consecința infertilității. Vârful de LH preovulator (LH surge) — creșterea bruscă de 5–10 ori față de valoarea bazala, care declanșează ovulația — este absent sau atenuat în hipogonadismul hipogonadotrop. Testele de detectare a LH-ului urinar (testele de ovulație) sunt negative sau lipsite de varful caracteristic. Amenoreea hipotalamică funcțională (AHF) — prin stres energetic, restricție calorică sau efort fizic excesiv — produce LH scăzut (sub 5 mUI/mL), estradiol scăzut și FSH în limita inferioară a normalului. Anorexia nervoasă se asociaza cu LH și FSH complet suprimate, amenoree severă și consecințe grave pe densitatea osoasă. Hiperprolactinemia produce LH scăzut prin mecanismul descris mai sus — tratamentul cu agonist dopaminergic normalizează prolactina și restaurează pulsatilitatea LH, cu restabilirea ciclului menstrual și fertilității în 6–12 luni. La femeile cu sindrom ovariene polichistice (SOP) aparent, nivelul LH poate fi paradoxal crescut (LH/FSH >2) — aceasta este o excepție importantă: în SOP, LH nu este scăzut, ci alterat calitativ (pulsatilitate anormală).

Tratamentul infertilității în hipogonadismul hipogonadotrop la femei include: gonadotropinele exogene (FSH recombinat + LH recombinat sau hMG) pentru inducerea ovulației, cu monitorizare ecografică foliculară și E2 seric pentru prevenția hiperstimularii ovariene; GnRH pulsatil (prin pompă sc) este alternativa pentru cazurile cu deficit pur de GnRH (amenoree hipotalamică); terapia cauzei subiacente (tratamentul prolactinomului, creșterea în greutate în AHF și anorexie) restaurează adesea fertilitatea fără nevoia de gonadotropi exogeni. Estradiolul scăzut și absenta varfului preovulator de LH confirmă anovulația și indică necesitatea stimularii ovulației sub supravegherea medicului specialist în reproducere asistată.

LH scăzut la bărbați: hipogonadismul hipogonadotrop masculin

La bărbați, LH scăzut cu testosteron scăzut și FSH scăzut sau inadecvat normal definesc hipogonadismul hipogonadotrop. Cauze specifice masculine: sindromul Kallmann (defect genetic al migrației neuronilor GnRHergici, cu anosmie sau hipoosmie și hipogonadism congenital — LH și FSH complet absente sau la limita inferioară); adenoame hipofizare gonadotrop-secretante (rar, paradoxal, pot produce hipogonadism prin compresia gonadotropilor normali); hemochromatoza (depozite de fier în hipofiza — cauza tratabilă de hipogonadism secundar la bărbații cu feritina extrem de crescuta); hipopituitarismul postchirurgical sau post-radioterapic. Utilizarea androgenilor anabolizanți exogeni (steroizi anabolizanți) — cauza iatrogenă frecventă la sportivi — suprimă complet axa HPG: LH, FSH și testosteronul endogen devin nedetectabile, testiculele se atrofiaza. Revenirea axei HPG după oprirea steroizilor anabolizanți poate dura luni–ani; clomifen citrat sau hCG pot accelera recuperarea testiculară. Opioidele (metadona, heroina, opioidele prescrise pe termen lung) suprimă LH și FSH la doze uzuale de tratament — hipogonadismul indus de opioide este subrecunoscut și subtratat la pacienții cu durere cronică. Testosteronul scăzut cu LH scăzut la un bărbat adult necesita RMN hipofizar și evaluarea completă a funcției hipofizare înainte de inițierea TRT.

Evaluarea diagnostică și tratamentul hipogonadismului hipogonadotrop

Evaluarea sistematică a LH scăzut cu hipogonadism include: prolactina serică (excluderea hiperprolactinemiei), TSH și T4 liber (excluderea hipotiroidismului central), cortizol matinal (insuficiența suprarenaliana centrală), IGF-1 și GH (deficitul de GH frecvent asociat în hipopituitarismul multiplu), RMN hipofizar cu secțiuni fine (2–3 mm) la nivelul sellei turcica cu contrast gadoliniu (adenoame, alte leziuni ocupatoare de spațiu), olfactometrie clinică și RMN bulbi olfactivi (sindromul Kallmann), testul de stimulare cu GnRH (LH-RH test) pentru diferentierea deficitului hipotalamic de cel hipofizar. Tratamentul hipogonadismului hipogonadotrop la bărbați cu dorință de fertilitate: hCG 1000–2000 UI de 3x/sapt (stimulează testiculele prin receptor LH) creste testosteronul endogen; adăugarea FSH recombinat sau hMG după 6–12 luni stimulează spermatogeneza — rata de succes ~70–80% pentru inducerea spermatogenezei după 24 luni de tratament. Endocrinologul coordonează evaluarea completă a axei HPG și personalizează tratamentul în funcție de cauza, dorința de fertilitate și răspunsul hormonal.

Monitorizarea LH și concluzie clinică

Monitorizarea LH în contextul hipogonadismului hipogonadotrop tratament: sub tratamentul cu gonadotropi exogeni sau GnRH pulsatil, LH seric nu reflecta direct eficienta terapeutica — gonadotropii exogeni apar în analizele serice; raspunsul terapeutic se evalueaza prin testosteron (la barbati) sau estradiol si folicul ecografic (la femei) și, respectiv, prin spermiograma dupa 12–24 luni de stimulare. Monitorizarea testosteronului seric la 3–6 luni sub hCG permite ajustarea dozei pentru mentinerea în zona fiziologica (400–700 ng/dL). La femeile cu AHF, recuperarea LH pulsatil spontan este monitorizata prin reluarea ciclului menstrual — LH seric punctual nu reflecta bine pulsatilitatea restaurata; monitorizarea foliculara ecografica lunara este mai informativa pentru evaluarea ovulatiei. Prognosticul fertilitatii in hipogonadismul hipogonadotrop tratat este favorabil — 70–90% din barbatii tratati cu gonadotropi timp de 12–24 luni obtin spermatogeneza suficienta pentru fertilizare naturala sau FIV cu ICSI. La femeile cu AHF care cresc ponderal si reduc efortul fizic, restabilirea ciclului menstrual spontan survine in 6–18 luni in ~70% din cazuri, fara necesitatea gonadotropinelor exogene. Endocrinologul sau medicul specializat in reproducere asistata ghideaza tratamentul hipogonadismului hipogonadotrop pe toata durata necesara obtinerii obiectivului reproductiv sau al substitutieti hormonale pe termen lung.

Sindromul Kallmann și alte cauze congenitale de LH scăzut

Sindromul Kallmann este cauza congenitală clasică de hipogonadism hipogonadotrop, caracterizată prin deficitul de GnRH hipotalamic asociat cu anosmie sau hipoosmie (deficit olfactiv). Incidența: 1:10.000–1:86.000, mai frecvent la bărbați (raport 4:1). Baza genetică: mutații în KAL1 (X-linked — anosmin-1), FGFR1, PROKR2, PROK2, CHD7 și alte gene implicate în migrația neuronilor GnRH din olfactory placode la hipotalamus în viata fetală. La bărbați: micropenis și criptorhidie neonatală (semne ale hipogonadismului intrauterin tardiv), absenta pubertații spontane, anosmie (50–60%), LH și FSH nedetectabile sau extrem de scăzute, testosteron prepubertar. La femei: amenoree primara, absenta dezvoltarii secundare a sânilor, anosmie. Diagnosticul: testul de stimulare cu GnRH (LH-RH test) — LH creste dupa GnRH exogen la cauza hipotalamica dar nu hipofizara; RMN bulbi olfactivi (absenti sau hipoplazici în Kallmann — semn caracteristic imagistic); screening genetic în formele familiale. Tratamentul fertilității în Kallmann: GnRH pulsatil subcutanat (pompa de GnRH) este cel mai fiziologic și produce spermatogeneза/ovulatie la >80% din pacienți. Terapia substitutiva cu gonadotropi (hCG + rFSH) este alternativa pentru pacientii fara disponibilitatea pompei GnRH. Diagnosticul precoce al sindromului Kallmann permite tratamentul substitutiv din adolescenta, inducerea pubertații cu masculinizare/feminizare normala și prezervarea potentialului fertil optim. Endocrinologul cu expertiza in reproducere umana asistata coordoneaza tratamentul pe termen lung al sindromului Kallmann.

Rezumat clinic: LH scăzut în contextul gonadelor hipoactive defineste hipogonadismul central (hipogonadotrop), o condiție tratabilă în majoritatea cazurilor. Identificarea cauzei — hiperprolactinemie, adenomul hipofizar, AHF, sindromul Kallmann, medicamente supresoare — ghidează tratamentul specific și permite restaurarea funcției gonadice și a fertilității. Spre deosebire de hipogonadismul primar (LH crescut, ireversibil), hipogonadismul hipogonadotrop beneficiaza de opțiuni terapeutice multiple — de la corectia cauzei subiacente la gonadotropi exogeni sau GnRH pulsatil — cu rezultate bune pentru fertilitate și calitatea vietii pe termen lung. Endocrinologul si medicul specialist in reproducere umana coordoneaza evaluarea si tratamentul individualizat al LH scăzut cu hipogonadism hipogonadotrop.

Practica clinica esentiala: LH scazut la un barbat cu testosteron scazut sau la o femeie cu amenoree si estradiol scazut impune evaluarea cauzei centrale inainte de orice tratament de substitutie hormonala. RMN hipofizar cu contrast, prolactina, TSH si cortizolul matinal sunt investigatiile minime necesare pentru excluderea adenoamelor hipofizare, hiperprolactinemiei si hipopituitarismului multiplu. Tratamentul substitutiv neadecvat (TRT fara evaluarea cauzei la barbati, COC fara evaluarea cauzei la femei) masca cauza tratabilă si poate intarzia diagnosticul unui adenom hipofizar sau al unei boli sistemice subiacente. Endocrinologul cu expertiza in patologia hipofizara si gonadica asigura diagnosticul etiologic corect si tratamentul cel mai adecvat pentru fiecare pacient in parte.

LH scazut confirmat prin doua determinari, asociat cu testosteron scazut (la barbati) sau estradiol scazut cu amenoree (la femei), impune intotdeauna evaluarea hipofizara completa inainte de initierea oricarui tratament hormonal de substitutie. Omiterea evaluarii hipofizare poate masca un adenom hipofizar sau o alta cauza tratabilă a hipogonadismului hipogonadotrop. Endocrinologul ghideaza bilantul hormonal hipofizar complet si interpreteaza RMN-ul hipofizar in context clinic specific.

LH (hormonul luteinizant) scăzut sub valorile de referință corespunzătoare fazei ciclului menstrual sau vârstei poate reflecta hipogonadism hipogonadotrop central (hipotalamic sau hipofizar) sau inhibiție fiziologică. Hiperprolactinemia este cea mai frecventă cauză de LH scăzut prin supresie dopaminergică a pulsatilității GnRH — dozarea prolactinei este obligatorie în orice evaluare a disfuncției gonadotrope. Sindromul de amenoree hipotalamică funcțională (AHF) — LH scăzut prin inhibiția pulsatilității GnRH indusă de stres energetic (restricție calorică, efort fizic intens, stres psihologic) sau psihogen — afectează 0,5–1% din femei și este reversibil la corectarea factorului cauzal. Triada atletei (deficiență energetică relativă, disfuncție menstruală, osteoporoză) include AHF ca componentă centrală. Tratamentul AHF: refacerea echilibrului energetic, reducerea efortului fizic, terapie cognitiv-comportamentală; hormono-terapia de substituție estro-progestativă previne pierderea de masă osoasă dar nu tratează cauza. La bărbați, LH scăzut cu testosteron scăzut confirmă hipogonadismul secundar (hipofizar sau hipotalamic) — craniofaringioame, adenom gonadotrop, hemocromatoză. Testul cu GnRH (stimularea pulsatilă a GnRH) diferențiază cauza hipotalamică de cea hipofizară. Corelarea cu FSH, testosteron/estradiol și prolactina completează evaluarea axului reproductiv.

→ Vezi ghid complet pentru LH scăzut