Gastrita — Tipuri, simptome și tratament complet | IngesT

Gastrita — Tipuri, simptome și tratament complet

Gastrita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive din România. Aproape jumătate din populația adultă a experimentat cel puțin un episod de gastrită. Dar „gastrită" nu este un singur lucru — este un termen umbrelă pentru mai multe afecțiuni diferite, fiecare cu cauze și tratament specific.

Ce este gastrita?

Gastrita este inflamația mucoasei stomacului. Această mucoasă protejează peretele gastric de acidul clorhidric produs de stomac. Când este inflamată sau deteriorată, acidul atacă direct peretele stomacului, provocând durere, arsură și alte simptome.

Gastrita poate fi:

• Acută — apare brusc, durează zile-săptămâni


• Cronică — se dezvoltă treptat, durează luni-ani


• Erozivă — cu leziuni vizibile ale mucoasei


• Non-erozivă — inflamație fără leziuni vizibile

Tipuri de gastrită — clasificare detaliată

1. Gastrita acută

Apare brusc, de obicei cu o cauză identificabilă: Cauze principale:

• Antiinflamatoare (AINS) — ibuprofen, aspirină, diclofenac
• Alcool în exces
• Stres fiziologic sever — arsuri extinse, sepsis, terapie intensivă
• Intoxicație alimentară
• Substanțe corozive (ingestie accidentală)

Simptome: Durere epigastrică bruscă, greață, vărsături, disconfort abdominal.

2. Gastrita cronică cu Helicobacter pylori (tip B)

Cea mai frecventă formă la nivel mondial. Caracteristici:

• Cauzată de bacteria Helicobacter pylori
• Infecție prezentă la ~40% din populația României
• Se transmite fecal-oral, de obicei în copilărie
• Poate fi asimptomatică ani de zile
• Risc de ulcer peptic și, rar, cancer gastric

3. Gastrita autoimună (tip A)

Sistemul imunitar atacă celulele parietale ale stomacului. Caracteristici:

• Mai rară, dar importantă
• Distruge celulele care produc acid și factor intrinsec
• Duce la deficit de vitamina B12 → anemie pernicioasă
• Asociată cu tiroidita Hashimoto și alte boli autoimune
• Risc crescut de tumori neuroendocrine gastrice

4. Gastrita erozivă

Prezintă eroziuni (leziuni superficiale) ale mucoasei. Cauze principale:

• AINS (cauza nr. 1)
• Alcool
• Stres fiziologic sever
• Reflux biliar

Risc: Sângerare gastrică — scaune negre sau vărsături cu sânge.

5. Gastrita atrofică

Stadiul avansat al gastritei cronice — mucoasa se subțiază. Important:

• Reduce producția de acid gastric
• Poate cauza deficit de fier și B12
• Necesită monitorizare endoscopică — risc de metaplazie intestinală
• Factori de risc pentru cancer gastric (risc mic, dar real)

6. Gastrita chimică (tip C)

Cauzată de refluxul biliar sau de substanțe chimice. Întâlnită la:

• Pacienți cu chirurgie gastrică anterioară
• Reflux biliar cronic
• Utilizatori cronici de AINS

7. Alte forme rare

• Gastrita eozinofilică — infiltrat cu eozinofile, asociată cu alergii
• Gastrita granulomatoasă — în boala Crohn, sarcoidoză, TBC
• Gastrita limfocitară — asociată cu boala celiacă

Simptome ale gastritei

Simptome frecvente

• Durere sau arsură epigastrică — în zona „gurii stomacului"
• Greață și vărsături
• Senzație de plenitudine după mese mici (sațietate precoce)
• Balonare și disconfort abdominal
• Pierderea apetitului
• Eructații frecvente (râgâieli)

Simptome de alarmă (mergi la medic URGENT!)

• Vărsături cu sânge sau aspect de „zaț de cafea"
• Scaun negru (melenă) — indică sângerare digestivă
• Pierdere inexplicabilă în greutate
• Dificultăți la înghițire
• Durere severă care nu cedează la antiacide

Diagnostic

Teste non-invazive

• Test respirator cu uree — gold standard non-invaziv pentru H. pylori
• Antigen fecal H. pylori — alternativă precisă
• Hemoglobina — exclude anemia
• CRP — marker inflamator
• Vitamina B12 — în suspiciunea de gastrită atrofică/autoimună
• Pepsinogen I și II — screening pentru atrofie gastrică

Endoscopie digestivă superioară (EDS)

• Investigația definitivă — vizualizare directă a mucoasei
• Permite biopsie — confirmă tipul histologic
• Detectează H. pylori direct din biopsie
• Detectează metaplazia intestinală și displazia
• Recomandată: la semne de alarmă, simptome persistente, vârstă >45 ani

Tratament

1. Eradicarea H. pylori (dacă este prezent)

Schema standard (14 zile):

• Inhibitor de pompă de protoni (IPP) — omeprazol/esomeprazol
• Amoxicilină
• Claritromicină

Verificare eradicare: test respirator la 4-6 săptămâni după terminarea tratamentului.

2. Inhibitori de pompă de protoni (IPP)

• Omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol
• Reduc producția de acid gastric cu 90%
• Durată: 4-8 săptămâni (gastrita acută), mai lung în gastrita cronică
• Nu se opresc brusc — risc de efect rebound

3. Protectoare gastrice

• Sucralfat — formează un strat protector pe mucoasă
• Bismut coloidal — bactericid + protector

4. Modificarea cauzei

• Oprirea AINS sau înlocuirea cu alternative (paracetamol, COX-2 selectivi)
• Reducerea alcoolului
• Managementul stresului

5. Suplimentare (în gastrita atrofică)

• Vitamina B12 — injecții sau doze orale mari
• Fier — dacă există deficit

Regim alimentar în gastrită

Ce să mănânci

• Mese mici și frecvente (5-6/zi)
• Alimente fierte, la abur, coapte ușor
• Orez, paste, pâine albă prăjită
• Carne slabă (pui, curcan, pește)
• Legume fierte (cartof, morcov, dovlecel)
• Banane, mere coapte

Ce să eviți

• Alimente picante sau puternic condimentate
• Prăjeli și alimente grase
• Citrice și sucuri acide
• Cafea pe stomacul gol
• Alcool și băuturi carbogazoase
• Ciocolată (relaxează sfincterul esofagian)
• Mâncarea foarte fierbinte sau foarte rece

Obiceiuri alimentare

• Mestecă bine — fiecare îmbucătură de 20-30 de ori
• Mănâncă lent — min. 20 minute per masă
• Nu te culca imediat după masă (așteptă 2-3 ore)
• Ultima masă cu 3 ore înainte de somn

Când mergi la gastroenterolog?

• Simptomele persistă mai mult de 2 săptămâni sub tratament
• Ai semne de alarmă (sânge, pierdere ponderală, disfagie)
• Ai peste 45 de ani cu simptome noi
• Gastrita nu răspunde la IPP
• Ai fost diagnosticat cu gastrită atrofică — necesită monitorizare

Pe IngesT găsești gastroenterologi în Sibiu, Vâlcea sau Călimănești.

Complicațiile gastritei netratate

• Ulcer peptic — evoluție de la inflamație la rană
• Sângerare digestivă — anemie cronică sau hemoragie acută
• Gastrită atrofică → metaplazie intestinală → risc de cancer (rar)
• Anemie pernicioasă — în gastrita autoimună
• Deficit de fier — prin sângerare cronică ocultă

Întrebări frecvente

Q: Gastrita se vindecă complet? A: Gastrita acută se vindecă complet cu tratament adecvat. Gastrita cronică cu H. pylori se vindecă prin eradicarea bacteriei. Gastrita atrofică și autoimună necesită monitorizare pe termen lung. Q: Pot bea cafea dacă am gastrită? A: Cafeaua stimulează producția de acid gastric. Dacă ai gastrită activă, evit-o sau bea-o doar după masă, niciodată pe stomacul gol. Cafeaua cu lapte este mai bine tolerată. Q: Ce diferență e între gastrită și ulcer? A: Gastrita = inflamație a mucoasei (superficială). Ulcerul = pierdere de substanță (rană profundă). Gastrita netratată poate evolua spre ulcer. Ambele pot fi cauzate de H. pylori. Q: H. pylori se transmite de la om la om? A: Da, pe cale fecal-orală sau oral-orală. Transmiterea se face de obicei în copilărie, în familie. De aceea, dacă un membru al familiei e infectat, este indicat screeningul și la ceilalți. Q: Gastrita poate deveni cancer? A: Riscul este mic, dar real — prin secvența gastrită cronică → atrofie → metaplazie intestinală → displazie → cancer. Monitorizarea endoscopică la pacienții cu gastrită atrofică reduce semnificativ acest risc.

---

Citește și:

• Dureri de stomac persistente — cauze și orientare
• Balonare frecventă — cauze posibile
• Sindromul de intestin iritabil — ghid complet
• Tipuri de gastrită — clasificare
• Gastrita — tratament și management
• Ghid analize medicale

---

Informațiile din acest articol sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament personalizat, consultă un medic gastroenterolog. Articol verificat medical — echipa IngesT