Dr. Dragoș Predescu

Ce face un cardiolog

Cardiologia este specialitatea medicală dedicată diagnosticului și tratamentului bolilor cardiovasculare — afecțiuni ale inimii (cord) și vaselor de sânge mari (aorta și ramurile sale, sistem venos central). Cardiologul are pregătire post-universitară de 6 ani specialitate (din care 2 ani medicină internă bază plus 4 ani cardiologie focalizată), formare continuă în interpretarea ECG complexă, ecocardiografie transtoracică și transesofagiană, teste de stres farmacologic și de efort, plus expertiză în interpretarea investigațiilor imagistice cardiace (angio-CT coronarian, RMN cardiac cu evaluare de viabilitate miocardică, scintigrafie de perfuzie miocardică). Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România și la nivel mondial (peste 60% din decesele cardiovasculare în România), prevenția primară și secundară plus tratamentul precoce reduc semnificativ riscul de evenimente majore (infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, moarte cardiacă subită).

Cardiologul evaluează pacienți cu simptome cardiovasculare specifice: dureri toracice de tip anginos (constrictive, retrosternale, declanșate de efort, ameliorate de repaus sau nitroglicerină — sugestive pentru cardiopatie ischemică), durere atipică sau toracică non-cardiacă (necesită diferențiere diagnostică); dispnee de efort progresivă (clasificată funcțional NYHA I-IV) sau de repaus, ortopnee (dispnee la decubit care se ameliorează în poziție șezândă), dispnee paroxistică nocturnă (semn cardinal al insuficienței cardiace); palpitații (senzația de bătăi cardiace anormale — rapide, neregulate, intense — pot reprezenta aritmii diverse de la extrasistole benigne la fibrilație atrială sau tahicardii ventriculare); sincope și pre-sincope (pierderi de conștiență cu durată scurtă necesită evaluare etiologică completă: vagală, ortostatică, cardiacă cu risc de moarte subită); edeme la membrele inferioare (asociate insuficienței cardiace, dar și altor cauze: insuficiență venoasă, renală, hepatică); hipertensiune arterială nou diagnosticată sau dificil de controlat sub tratament; cianoza (colorația albăstruie a tegumentelor, semn sever); claudicație intermitentă a membrelor (durere musculară la mers care se ameliorează la repaus, sugestivă pentru boala arterială periferică).

Investigațiile cardiologice de bază

Cardiologia modernă dispune de un arsenal investigațional comprehensiv. Electrocardiograma (ECG) de repaus în 12 derivații standard reprezintă investigația de primă linie — oferă informații despre ritmul cardiac (sinusal, atrial, joncțional, ventricular), frecvența cardiacă, conducere atrio-ventriculară (intervalele PR, QRS, QT), modificări de repolarizare (segmentul ST, unda T) sugestive pentru ischemie acută sau cronică, hipertrofii ventriculare sau atriale, blocuri de ramură, semne de pericardită. Ecocardiografia transtoracică (ETT) este investigația imagistică non-invazivă centrală în cardiologie — evaluare structurală și funcțională a inimii (dimensiunile camerelor cardiace cu cuantificare în mod-M și 2D, grosimea pereților ventriculari, funcția sistolică globală a ventriculului stâng prin fracția de ejecție EF normal peste 55%, funcția diastolică gradată I-IV, evaluarea valvelor cu cuantificarea stenozelor și regurgitărilor în grade ușoare-moderate-severe, evaluarea pericardului pentru lichid sau pericardita constrictivă, mase intracardiace ca trombi sau tumori, hipertensiunea pulmonară prin estimarea presiunii sistolice în artera pulmonară).

Monitorizare Holter ECG 24-48h sau loop recorder pentru aritmii rare — esențială pentru diagnosticul aritmiilor intermitente (fibrilație atrială paroxistică, tahicardii supraventriculare, extrasistole, blocuri intermitente), corelarea simptomelor (palpitații, sincope) cu modificări electrocardiografice. Monitorizare ambulatorie tensională (ABPM) 24h — diagnostic precis al hipertensiunii arteriale (vs. hipertensiune de halat alb sau hipertensiune mascată), evaluarea ritmului circadian al tensiunii (dipper, non-dipper, reverse dipper), eficacitatea tratamentului antihipertensiv. Test de efort la cicloergometru sau covor rulant — evaluare ischemie inducibilă la efort prin protocoale standardizate (Bruce, Naughton), evaluarea capacității funcționale și a răspunsului tensional la efort. Ecocardiografia de stres (cu efort sau farmacologică cu dobutamină) — evaluare ischemică superioară testului ECG de efort, util la pacienți cu modificări ECG bazale.

Pentru investigații avansate: angio-CT coronarian — evaluare non-invazivă a arborelui coronarian cu cuantificarea stenozelor coronariene, calculul scorului de calciu coronarian Agatston pentru stratificare risc cardiovascular; coronarografia clasică (cateterism cardiac diagnostic) pentru suspiciune boală coronariană severă cu indicație de revascularizare prin angioplastie cu stent sau by-pass aorto-coronarian. RMN-ul cardiac oferă evaluare detaliată a anatomiei și funcției cardiace, masă miocardică, viabilitate miocardică prin late gadolinium enhancement (esențial pre-revascularizare), caracterizare miocardiopatii (hipertrofică, dilatativă, restrictivă, aritmogenă VD), evaluare miocardite și pericardite. Scintigrafia de perfuzie miocardică (SPECT) — evaluare ischemică funcțională și viabilitate. Studiul electrofiziologic — pentru aritmii complexe, planificare ablație cu radiofrecvență sau crioablație. Biopsia endomiocardică — în miocardite, miocardiopatii infiltrative.

Patologiile cardiologice majore

Cardiologul gestionează o gamă largă de afecțiuni cu impact major pe sănătatea publică. Hipertensiunea arterială — cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară (40-45% din adulți, prevalență crescând cu vârsta până la 70-80% peste 70 ani), necesită evaluare etiologică (excluderea hipertensiunii secundare prin căutarea cauzelor: stenoză arteră renală, hiperaldosteronism primar, feocromocitom, sindrom Cushing, apnee obstructivă în somn, coarctație aortică), evaluarea daunelor de organ țintă (hipertrofie ventriculară stângă pe ECG sau eco, retinopatie hipertensivă fundus, microalbuminurie sau nefropatie cu eGFR redus); tratament conform ghidurilor ESC/ESH cu țintă tensională sub 130/80 mmHg la majoritatea pacienților, mai conservator la vârstnici fragili sau pacienți cu boală vasculară extensivă.

Cardiopatia ischemică — incluzând angina pectorală stabilă (durere previzibilă la efort), angina instabilă (apariție de novo sau accelerare la efort minim/repaus, sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST — NSTEMI/UA) și infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST (STEMI — urgență medicală absolută cu necesitate de revascularizare prin angioplastie coronariană primară în maxim 90 minute de la debutul simptomelor pentru salvare miocard); evaluare prin coronarografie cu posibilă revascularizare. Aritmiile — fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie sustinută (prevalență 1-2%, crește cu vârsta), crește riscul de AVC ischemic embolic de 5 ori — necesită evaluare risc embolic (scor CHA2DS2-VASc) și hemoragic (HAS-BLED), tratament anticoagulant (NOAC-uri ca primă linie: apixaban, dabigatran, rivaroxaban, edoxaban) la scor CHA2DS2-VASc ≥ 1 la bărbat sau 2 la femeie, plus controlul ritmului prin medicație (amiodaronă, sotalol, flecainidă) sau cardioversie/ablație; tahicardii ventriculare — risc major de moarte subită, evaluare urgentă pentru defibrilator cardiac implantabil; blocuri AV de grad III — necesită stimulator cardiac.

Insuficiența cardiacă — afectează 1-2% din populație, prevalență 10% peste 70 ani, prognostic similar cancerelor agresive; necesită evaluare etiologică (ischemică ca primă cauză, hipertensivă, valvulară severă netratată, miocardiopatii dilatative idiopatice sau familiale, miocardite virale cronice), clasificare după fracția de ejecție (HFrEF — fracție redusă sub 40%, HFmrEF — mid-range 41-49%, HFpEF — fracție păstrată peste 50%), tratament evidence-based cu cele 4 piloane terapeutice ARNI/IECA/ARB + beta-blocant + ARM + SGLT2-i. Valvulopatiile — stenoze (aortică ca cea mai frecventă la vârstnici, mitrală reumatismală mai rar, tricuspidiană) și insuficiențe (mitrală, aortică, tricuspidiană) valvulare, evaluare ecocardiografică obligatorie cu cuantificare severitate, indicație chirurgicală sau intervențională (TAVI pentru stenoza aortică, MitraClip pentru insuficiența mitrală secundară). Cardiomiopatiile primare (hipertrofică genetică, dilatativă, aritmogenă VD, restrictivă) sau secundare (alcoolică, peripartum, indusă de chimioterapie, infiltrative ca amiloidoză cardiacă). Boala arterială periferică — claudicație intermitentă, evaluare prin indice gleznă-braț, screening ateroscleroză sistemică.

Pregătirea pentru consultația cardiologică

Pacienții cardiologici trebuie să aducă la consultație: toate investigațiile cardiologice anterioare (ECG-uri vechi pentru comparație evolutivă, ecocardiografii cu rapoartele complete, teste de efort, Holter-uri ECG sau tensionale, coronarografii, RMN cardiac dacă există), tratamentul actual complet cu doze și momentele de administrare (atenție specială: antihipertensive — IECA/ARB/ARNI, beta-blocante, antagoniști calciu, diuretice; statine pentru profil lipidic; antiplachetare aspirină și/sau clopidogrel/ticagrelor/prasugrel; anticoagulante warfarină sau NOAC-uri; antiaritmice; antidiabetice cu efect cardiovascular SGLT2-i sau GLP-1RA), factorii de risc cardiovascular evidențiați clar (fumat curent sau în antecedente cu cuantificare pachete-an, sedentarism și nivel activitate fizică, antecedente familiale de boli cardiovasculare premature — bărbat sub 55 ani, femeie sub 65 ani, diabet zaharat cu durată și control, dislipidemii cu valori specifice, obezitate cu IMC, stres psihosocial cronic), simptomele descrise precis (caracter durere toracică — anginos vs atipic, factori declanșatori și amelioranți, durată, frecvență, asociere cu efort/emoții/mese, prezența palpitațiilor cu ritm regulat sau neregulat, dispneea cu evaluarea capacității de efort).

Pentru investigații specifice: ecocardiografie nu necesită pregătire specifică, dar e util să nu fie pieptul prea acoperit. Testul de efort — evitarea efortului intens cu 24h înainte, a alimentelor consistente cu 2-3 ore înainte, a cafelei și fumatului cu 4 ore înainte; pacienții cu beta-blocante pot fi rugați să întrerupă tratamentul cu 24-48h înainte (în coordonare cu cardiologul) pentru a permite atingerea frecvenței cardiace țintă. Holter ECG/ABPM 24h — păstrarea ritmului obișnuit de viață, completarea jurnalului cu activități, simptome, ore de somn pentru corelație. Coronarografia — necesită evaluare preprocedurală (analize, ECG, ecocardiografie), post de 6 ore, sistare metformină 48h înainte și după (dacă se administrează contrast iodat), evaluare alergii la contrast. Pacienții peste 40 ani cu factori de risc cardiovasculari trebuie să aibă evaluare cardiologică profilactică la 1-2 ani interval, mai des în prezența bolilor cardiovasculare cunoscute.