Hipertensiune pulmonară

Ghid informativ pentru orientare medicală

⚕️ Disclaimer: Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. IngesT nu pune diagnostic — consultă un medic specialist.

Ce este hipertensiune pulmonară?

Hipertensiunea pulmonară (HTP) este definită prin creșterea presiunii arteriale pulmonare medii ≥20 mmHg la cateterismul cardiac drept. Presiunea crescută în circulația pulmonară suprasolicita progresiv ventriculul drept, ducând la insuficiență cardiacă dreaptă și deces. Clasificarea OMS include 5 grupuri: Grup 1 — hipertensiune arterială pulmonară (HAP, idiopatică sau asociată conectivitelor), Grup 2 — secundară bolilor cordului stâng (cea mai frecventă), Grup 3 — secundară bolilor pulmonare și hipoxiei, Grup 4 — tromboembolism pulmonar cronic (CTEPH), Grup 5 — mecanisme multifactoriale. Tratamentul specific (vasodilatatoare pulmonare) există doar pentru Grup 1 și Grup 4. Fără tratament, supraviețuirea mediană în HAP idiopatică este de 2-3 ani.

Cauze posibile

Printre factorii care pot contribui la apariția acestei afecțiuni:

  • Boli ale cordului stâng (Grup 2) — cea mai frecventă cauză global: insuficiență cardiacă cu FE redusă sau conservată, valvulopatii mitrale/aortice; presiunea se transmite retrograd
  • Boli pulmonare cronice (Grup 3) — BPOC severă, fibroză pulmonară, apnee de somn; hipoxia cronică provoacă vasoconstricție pulmonară și remodelare vasculară
  • HAP idiopatică (Grup 1) — rară (6-15 cazuri/milion); afectează mai frecvent femeile tinere 20-40 ani; proliferarea celulară în arteriolele pulmonare
  • Tromboembolism pulmonar cronic (CTEPH, Grup 4) — trombi organizați în arterele pulmonare după EP acută; singura formă potențial curabilă chirurgical (tromboendarterectomie)
  • Conectivite (Grup 1 asociat) — sclerodermia (prevalență HTP 10-15%), lupus, boală mixtă de țesut conjunctiv; screening periodic recomandat
  • Cauze toxice și medicamentoase — istoric: aminorex, fenfluramina (anorexigene retrase); actual: metanfetamina, dasatinib (inhibitor tirozin kinază)

Simptome asociate

Persoanele cu această afecțiune pot prezenta:

Analize frecvent recomandate

Investigații de laborator pe care medicul le poate solicita:

Diagnostic și investigații

Metode frecvent utilizate pentru confirmarea diagnosticului:

  • 🔬Ecocardiografia transtoraciă — screening inițial; estimează presiunea sistolică pulmonară (PAPs) prin jetul de regurgitare tricuspidiană; evaluează funcția VD
  • 🔬Cateterismul cardiac drept — GOLD STANDARD diagnostic; măsoară direct presiunea arterială pulmonară medie (≥20 mmHg = HTP), rezistența vasculară pulmonară și debitul cardiac
  • 🔬Testul de vasoreactivitate — se face în timpul cateterismului cu NO inhalat; pozitiv = scăderea PAP cu ≥10 mmHg la <40 mmHg; identifică pacienții care răspund la blocante de calciu
  • 🔬Angio-CT pulmonar — exclude CTEPH (Grup 4); identifică trombi cronici organizați în arterele pulmonare
  • 🔬Scintigrafia pulmonară ventilație-perfuzie (V/Q) — screening pentru CTEPH; mai sensibilă decât CT pentru trombi periferici; normală exclude CTEPH
  • 🔬Teste funcționale respiratorii + DLCO — evaluează componenta pulmonară (Grup 3); DLCO scăzut disproporționat = sugestiv HAP sau CTEPH
  • 🔬BNP/NT-proBNP — biomarker de severitate; corelează cu disfuncția VD și prognosticul; monitorizare serială sub tratament
  • 🔬Testul de mers 6 minute (TM6M) — evaluează capacitatea funcțională; <300m = severitate mare; endpoint principal în studii clinice

Specialități medicale

Medicii specialiști care evaluează și tratează această afecțiune:

Când să consulți un medic

Consultă un cardiolog sau pneumolog dacă ai dispnee de efort progresivă care se agravează, oboseală inexplicabilă, edeme ale gleznelor sau cianoza buzelor. Prezintă-te DE URGENȚĂ dacă ai sincopă la efort, dispnee severă în repaus sau durere toracică.

🚨 Semne de alarmă (prezintă-te urgent la medic):

  • Dispnee severă la efort minim
  • Sincopă la efort (semn de gravitate)
  • Edeme progresive (insuficiență VD)
  • Cianoza buzelor și extremităților
  • Hemoptizie

Medici în rețeaua IngesT

Specialiști disponibili în orașele active:

Explorează pe IngesT

🩺Simptome frecvente

Specialitatea medicală

🩺 Cardiologie →

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre hipertensiunea pulmonară și hipertensiunea arterială obișnuită?
Sunt boli complet diferite. Hipertensiunea arterială sistemică (HTA) afectează arterele din circulația generală (presiunea măsurată pe braț) și este foarte frecventă (30% din adulți). Hipertensiunea pulmonară afectează arterele din circulația pulmonară (presiunea măsurată prin cateterism cardiac) și este rară. Nu au același tratament: antihipertensivele clasice (IECA, sartan) nu funcționează în HTP. Terapiile specifice HTP (bosentan, sildenafil, epoprostenol) nu se folosesc în HTA.
De ce sincopa la efort este un semn grav în HTP?
Sincopa la efort în HTP indică faptul că ventriculul drept nu mai poate crește debitul cardiac la efort. La efort, vasodilatația periferică scade rezistența sistemică, dar ventriculul drept nu poate compensa (rezistența pulmonară e fixă), ducând la hipotensiune sistemică și hipoperfuzie cerebrală. Este un semn de boală avansată (clasa funcțională OMS III-IV) și indică necesitatea escalării terapeutice urgente.
Se poate vindeca hipertensiunea pulmonară?
Depinde de tip. CTEPH (Grup 4) este potențial curabilă prin tromboendarterectomie pulmonară (TEA) — chirurgie complexă care îndepărtează trombii organizați; vindecă 70-80% din pacienți. HTP din Grup 2 se ameliorează tratând boala cardiacă de bază. HAP idiopatică (Grup 1) NU se vindecă dar terapiile moderne (combinații de vasodilatatoare: inhibitori PDE5 + antagoniști endotelină ± analogi prostaciclina) au îmbunătățit dramatic supraviețuirea de la 2-3 ani la 7-10+ ani.
Cum se monitorizează pacientul cu HTP pe termen lung?
Monitorizarea include: evaluări la 3-6 luni cu clasa funcțională OMS (I-IV), testul de mers 6 minute (TM6M), BNP/NT-proBNP seric, ecocardiografie (funcția VD). Stratificarea riscului (scăzut-intermediar-crescut) ghidează ajustarea terapiei. Ținta: profil de risc scăzut (OMS I-II, TM6M >440m, BNP normal). Dacă nu se atinge — escaladare terapeutică. Transplantul pulmonar rămâne opțiunea finală la pacienții refractari.

Nu ești sigur la ce medic să mergi?

IngesT te ajută să afli ce specialist ți se potrivește. Gratuit, anonim, în 2 minute.

✓ Fără diagnostic✓ Fără cont✓ 100% gratuit

Distribuie:WhatsAppFacebookX

Verificat medical de

Dr. Alexandra Dumitru

Medic specialist Cardiologie

Ultima verificare: Martie 2026