Ulcer venos cronic

Ce este ulcerul venos cronic și de ce apare

Ulcerul venos cronic este o plagă deschisă, persistentă, localizată de obicei în partea internă a gambei, deasupra gleznei, care apare ca o consecință a hipertensiunii venoase — adică a unei presiuni anormal de mari și de durată în venele membrelor inferioare. Este cea mai frecventă cauză de ulcer al gambei, reprezentând, conform NICE (National Institute for Health and Care Excellence) și ESVS (European Society for Vascular Surgery), majoritatea ulcerelor cronice ale membrelor inferioare. Pentru ca un ulcer să fie considerat cronic, el persistă în general de câteva săptămâni sau mai mult fără tendință de vindecare.

La baza ulcerului venos stă insuficiența venoasă cronică. În mod normal, venele picioarelor transportă sângele înapoi spre inimă, împotriva gravitației, cu ajutorul valvelor venoase (care împiedică sângele să curgă înapoi) și al pompei musculare a gambei (contracția mușchilor împinge sângele în sus la fiecare pas). Atunci când valvele devin incompetente sau venele sunt obstruate — de exemplu după o tromboză venoasă profundă — sângele stagnează și refluează, iar presiunea în venele superficiale crește. Această hipertensiune venoasă persistentă se transmite microcirculației pielii, producând inflamație cronică, scurgerea de fluide și proteine în țesuturi, modificări ale pielii și, în final, fragilizarea ei până la apariția unei plăgi care nu se mai vindecă. La IngesT explicăm acest lanț cauzal pentru ca pacientul să înțeleagă de ce simpla îngrijire a rănii nu este suficientă fără corectarea presiunii venoase.

Conform NHS (National Health Service), staza venoasă produce o serie de modificări cutanate caracteristice care preced adesea ulcerul: edemul gambei, pigmentarea brun-roșcată a pielii (din cauza depunerii de hemosiderină), dermatita de stază (eczema venoasă) și lipodermatoscleroza — o întărire și retracție a țesutului subcutanat care dă gambei un aspect de „sticlă de șampanie întoarsă”. Recunoașterea acestor semne permite intervenția înainte ca pielea să se rupă.

Localizarea tipică: regiunea maleolară

Ulcerul venos apare cel mai frecvent în zona internă (medială) a gleznei, în jurul maleolei interne — regiunea numită „polaina de jartieră”. Aceasta este zona în care presiunea hidrostatică venoasă este cea mai mare în ortostatism și unde rețeaua de vene perforante leagă sistemul superficial de cel profund. Localizarea este un indiciu diagnostic important: spre deosebire de ulcerul arterial, care apare la degete, călcâi sau pe fața externă a piciorului, ulcerul venos respectă tipic zona maleolară internă. Conform Mayo Clinic, ulcerul venos are de regulă margini neregulate, fund de plagă cu țesut de granulație roșu, secreție și este înconjurat de pielea modificată de stază.

Diferența față de ulcerul arterial și cel diabetic

Distincția dintre tipurile de ulcer este esențială, pentru că tratamentele lor sunt diferite și, în unele cazuri, opuse. Conform ESVS și UpToDate, ulcerul venos se deosebește astfel:

Ulcerul venos apare deasupra gleznei interne, este relativ superficial, cu margini neregulate, însoțit de edem, pigmentare și piele caldă; durerea este moderată și adesea se ameliorează la ridicarea piciorului. Cauza este hipertensiunea venoasă.

Ulcerul arterial (ischemic) apare în zonele cele mai îndepărtate de inimă și de presiune — degete, călcâi, fața dorsală a piciorului. Este dureros, mai ales în repaus și noaptea, cu margini nete, „decupate”, fund palid și piele rece, lucioasă, fără păr. Durerea se accentuează la ridicarea piciorului și se ameliorează la lăsarea lui în jos. Cauza este insuficiența fluxului arterial. La acest tip, compresia puternică este periculoasă, motiv pentru care excluderea componentei arteriale prin ABI este obligatorie.

Ulcerul diabetic (neuropat) apare în zonele de sprijin ale tălpii (sub capul metatarsienelor, călcâi), este adesea nedureros din cauza neuropatiei (pierderea sensibilității), cu țesut îngroșat (calus) în jur. Conform NICE, piciorul diabetic necesită o abordare specifică de îngrijire și prevenție. La IngesT, cititorul poate aprofunda factorii de risc metabolici pe pagina dedicată diabetului zaharat tip 2, care întârzie vindecarea oricărui tip de ulcer.

Mulți pacienți au ulcere mixte (venoase și arteriale), iar de aceea evaluarea fluxului arterial înainte de a aplica compresia nu este opțională, ci o regulă de siguranță.

Cauzele și factorii de risc

Cauza fundamentală a ulcerului venos este hipertensiunea venoasă, dar la originea acesteia se află mai multe situații. Cea mai frecventă este insuficiența venoasă cronică, în care valvele venoase nu mai funcționează și permit refluxul sângelui. Varicele reprezintă expresia vizibilă a refluxului din sistemul venos superficial și sunt un factor de risc important. Antecedentele de tromboză venoasă profundă conduc la sindromul posttrombotic, în care valvele venelor profunde sunt distruse, generând o formă severă de hipertensiune venoasă.

Alți factori contribuie la apariția și întârzierea vindecării: obezitatea (crește presiunea abdominală și venoasă), sedentarismul și imobilizarea (dezactivează pompa musculară a gambei), rigiditatea gleznei, vârsta înaintată, sarcinile multiple, predispoziția ereditară și fumatul. Conform WHO (Organizația Mondială a Sănătății), bolile cronice precum diabetul și obezitatea, în creștere la nivel global, amplifică povara afecțiunilor vasculare periferice. Pentru evaluarea generală a sistemului circulator, IngesT pune la dispoziție hub-ul de cardiologie.

Diagnosticul: examenul clinic, Doppler și ABI

Diagnosticul ulcerului venos pornește de la examenul clinic atent al plăgii și al tegumentului din jur. Medicul evaluează localizarea (maleolară internă), aspectul marginilor, fundul de plagă, secreția, prezența edemului, a pigmentării și a lipodermatosclerozei. Aceste elemente, împreună cu istoricul de varice, tromboză sau insuficiență venoasă, orientează puternic spre origine venoasă.

Investigația-cheie este ecografia Doppler venoasă (duplex), care vizualizează fluxul de sânge, identifică refluxul prin valvele incompetente, eventualele obstrucții și localizează exact venele afectate, atât în sistemul superficial, cât și în cel profund. Conform ESVS, evaluarea duplex este standardul pentru confirmarea cauzei venoase și pentru planificarea tratamentului refluxului.

La fel de important este indicele gleznă-braț (ABI) — raportul dintre tensiunea arterială măsurată la gleznă și cea de la braț. Acesta cuantifică fluxul arterial al membrului: o valoare scăzută indică o boală arterială care contraindică compresia puternică. Conform NICE, măsurarea ABI înainte de inițierea compresiei este o etapă de siguranță obligatorie, tocmai pentru a evita agravarea unei ischemii necunoscute. Atunci când ulcerul are aspect atipic, margini supradenivelate sau nu se vindecă în pofida tratamentului corect, se recomandă biopsia cutanată pentru a exclude malignizarea. La IngesT, pacienții pot consulta secțiunea de chirurgie vasculară pentru a înțelege traseul de evaluare și tratament.

Tratamentul: terapia de compresie, piatra de temelie

Pilonul central al tratamentului ulcerului venos este terapia de compresie. Aplicarea unei presiuni externe gradate (mai mare la gleznă și descrescătoare spre genunchi) cu ajutorul bandajelor multistrat sau al ciorapilor de compresie contracarează direct hipertensiunea venoasă: reduce refluxul, scade edemul, ameliorează microcirculația și creează condițiile vindecării. Conform Cochrane, sinteza dovezilor arată că ulcerele venoase tratate cu compresie se vindecă mai frecvent și mai rapid decât cele tratate fără compresie, iar sistemele cu compresie mai puternică sunt în general superioare. IngesT subliniază că, fără compresie, niciun pansament „modern” nu poate vindeca singur ulcerul, întrucât nu corectează cauza.

Compresia se inițiază numai după excluderea unei boli arteriale semnificative prin ABI. La pacienții cu componentă arterială moderată, se pot folosi sisteme de compresie redusă, sub supraveghere atentă. Compresia trebuie purtată constant, iar bandajele se schimbă periodic odată cu pansamentele.

Îngrijirea plăgii și pansamentele

Îngrijirea locală a plăgii completează compresia. Obiectivele sunt: menținerea unui mediu umed echilibrat favorabil vindecării, gestionarea secreției, curățarea blândă a plăgii (debridarea țesutului neviabil când este necesar) și protejarea pielii din jur. Conform NHS, alegerea pansamentului (hidrocoloid, spumă, alginat, hidrofibră etc.) se face în funcție de cantitatea de secreție și de starea plăgii, însă niciun tip de pansament nu s-a dovedit constant superior celorlalte; ceea ce contează cu adevărat este compresia. Pielea din jur se hidratează și se protejează împotriva macerării și a dermatitei de contact.

Atunci când apar semne clinice de infecție (roșeață extinsă, căldură, secreție purulentă, miros, durere accentuată, febră), este necesară evaluarea medicală. Conform NICE, nu toate ulcerele colonizate cu bacterii necesită antibiotice — acestea se rezervă infecțiilor clinice, pentru a limita rezistența bacteriană. IngesT insistă pe importanța recunoașterii precoce a semnelor de alarmă și pe adresarea la medic, fără automedicație.

Tratarea insuficienței venoase și rolul procedurilor

Pentru a vindeca durabil ulcerul și a preveni recidiva, este esențială corectarea cauzei — refluxul venos. Conform ESVS și a dovezilor sintetizate în literatura de specialitate, tratarea precoce a refluxului venos superficial (prin proceduri endovenoase precum ablația termică, scleroterapia sau, când este indicat, chirurgia clasică) accelerează vindecarea și reduce semnificativ rata de recidivă a ulcerelor venoase. Decizia asupra procedurii potrivite se ia după ecografia Doppler și se discută cu medicul de chirurgie vasculară. La IngesT, cititorul găsește contextul acestor intervenții în secțiunea de chirurgie vasculară și în pagina dedicată insuficienței venoase.

Rolul mobilizării și al exercițiului

Mișcarea este un aliat puternic în tratamentul și prevenția ulcerului venos. Mersul pe jos și exercițiile pentru glezne activează pompa musculară a gambei, care împinge sângele spre inimă și reduce staza venoasă. Conform Cleveland Clinic, pacienții cu boală venoasă cronică beneficiază de activitate fizică regulată și de exerciții care îmbunătățesc mobilitatea articulației gleznei, deoarece o gleznă rigidă reduce eficiența pompei musculare. Ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii în perioadele de repaus scade presiunea venoasă și edemul. Aceste măsuri simple, combinate cu compresia, susțin vindecarea și mențin rezultatele pe termen lung.

Exercițiile concrete recomandate sunt accesibile și nu necesită echipament: ridicări repetate pe vârfuri, flexii și extensii ale labei piciorului din poziție așezată, rotații ale gleznei și plimbări scurte, dar frecvente, pe parcursul zilei. Pentru persoanele cu mobilitate redusă, chiar și mișcările pasive ale gleznei și schimbarea regulată a poziției ajută. Conform Cleveland Clinic, scopul este menținerea funcției pompei musculo-venoase și reducerea timpului petrecut nemișcat, în picioare sau așezat, cu picioarele atârnând în jos. IngesT recomandă integrarea acestor exerciții în rutina zilnică, ca parte firească a tratamentului, alături de compresie și de îngrijirea pielii, pentru a obține și a păstra vindecarea. Chiar și o gleznă cu mobilitate limitată poate fi ameliorată progresiv prin exerciții blânde, ceea ce îmbunătățește direct eficiența întoarcerii venoase și, implicit, șansele de vindecare a plăgii.

Prevenția recidivei

Vindecarea ulcerului nu înseamnă vindecarea bolii venoase. Pentru că insuficiența venoasă rămâne, riscul de recidivă este real și ridicat dacă nu se iau măsuri. Conform NHS și NICE, prevenția recidivei se bazează pe: purtarea pe termen lung a ciorapilor de compresie (adaptați și înlocuiți periodic), corectarea refluxului venos prin proceduri atunci când este indicat, menținerea mobilității și a unei greutăți sănătoase, îngrijirea zilnică a pielii și ridicarea picioarelor. IngesT consideră prevenția recidivei tot atât de importantă ca tratamentul inițial și încurajează urmărirea regulată la medicul de chirurgie vasculară. Lista completă de afecțiuni vasculare și conexe este disponibilă în secțiunea de afecțiuni, iar simptomele asociate pot fi explorate în secțiunea de simptome.

Complicații: infecția și, rar, malignizarea

Cea mai frecventă complicație a ulcerului venos este infecția, care poate evolua de la o colonizare bacteriană inofensivă până la celulită (infecția țesutului din jur) sau, rar, la infecții mai profunde. Semnele de infecție clinică impun evaluare medicală promptă. O altă complicație este durerea cronică și impactul asupra calității vieții, mobilității și stării psihice. Pe termen foarte lung, ulcerele care nu se vindecă deloc pot dezvolta, rar, o transformare malignă (carcinom dezvoltat pe ulcer cronic, denumit ulcer Marjolin), motiv pentru care orice ulcer atipic sau rezistent la tratament trebuie biopsiat. Conform UpToDate, persistența unui ulcer în pofida unui tratament corect este în sine o indicație de reevaluare, inclusiv histologică.

Cum evoluează boala venoasă până la ulcer

Ulcerul venos nu apare brusc, ci reprezintă stadiul avansat al unui proces care durează adesea ani de zile. La început, hipertensiunea venoasă se manifestă prin senzație de greutate și oboseală a picioarelor, mai accentuată seara și după ortostatism prelungit, însoțită uneori de crampe nocturne și de umflarea gleznelor. Conform ESVS, boala venoasă cronică este clasificată în mod uzual pe stadii clinice, de la teleangiectazii și vene reticulare, la varice vizibile, edem, modificări ale pielii (pigmentare, eczemă de stază, lipodermatoscleroză) și, în final, ulcer activ sau vindecat. Înțelegerea acestei progresii este utilă, pentru că intervenția în stadiile incipiente — prin compresie și prin tratarea refluxului — poate preveni ajungerea la stadiul de ulcer.

Modificările pielii care preced ulcerul sunt semnale de alarmă pe care IngesT recomandă să nu le ignorați. Pigmentarea brun-roșcată din jurul gleznei indică extravazarea cronică a sângelui în țesuturi; dermatita de stază (o eczemă cu mâncărime, descuamare și roșeață) reflectă inflamația cronică; iar lipodermatoscleroza, prin întărirea și retracția pielii, semnalează un stadiu avansat cu risc crescut de ulcerare. Atunci când pielea se subțiază și devine fragilă (atrofie albă, zone palide cicatriciale), un traumatism minor — o zgârietură, o lovitură ușoară — poate fi suficient pentru a deschide plaga. Recunoașterea acestor etape oferă o fereastră de prevenție valoroasă.

Impactul asupra calității vieții și abordarea pe termen lung

Ulcerul venos cronic nu este doar o problemă locală: el afectează semnificativ calitatea vieții. Durerea, secreția, mirosul, limitarea mobilității și caracterul recidivant pot duce la izolare socială, tulburări de somn și impact psihologic. Conform NHS, abordarea modernă a ulcerului venos pune accent nu doar pe vindecarea plăgii, ci și pe susținerea pacientului pe parcursul unui tratament care poate fi de durată, pe educația privind compresia și pe încurajarea aderenței la măsurile de prevenție. IngesT consideră că informarea corectă a pacientului este un factor terapeutic în sine: un pacient care înțelege de ce poartă compresie și de ce trebuie să se miște are rezultate mai bune.

O abordare pe termen lung presupune o echipă: medicul de familie pentru urmărire, medicul de chirurgie vasculară pentru evaluarea și tratarea refluxului, asistenta specializată în îngrijirea plăgilor pentru pansamente și compresie. Continuitatea îngrijirii este esențială, deoarece schimbările frecvente de plan sau întreruperile compresiei prelungesc vindecarea. Pentru afecțiunile vasculare conexe, IngesT pune la dispoziție hub-ul de cardiologie și pagina de insuficiență venoasă.

Greșeli frecvente care întârzie vindecarea

Anumite obiceiuri și convingeri eronate prelungesc evoluția ulcerului. Întreruperea compresiei „pentru că este incomodă” este una dintre cele mai frecvente cauze de eșec: efectul compresiei se pierde imediat ce este îndepărtată. Statul prelungit în picioare sau pe scaun, fără mișcare și fără ridicarea picioarelor, menține staza. Neglijarea pielii din jur (lipsa hidratării, grataj la nivelul eczemei de stază) extinde leziunea. Folosirea de produse iritante sau a unor pansamente schimbate prea rar poate întreține inflamația și colonizarea bacteriană. Conform NICE, automedicația cu antibiotice pentru orice ulcer „care arată urât” este nepotrivită și contribuie la rezistența bacteriană; antibioticele se rezervă infecțiilor clinice diagnosticate de medic.

De asemenea, factorii sistemici netratați — diabetul dezechilibrat, malnutriția, fumatul, obezitatea — încetinesc vindecarea oricărei plăgi. IngesT recomandă o abordare integrată: controlul bolilor asociate, alimentația echilibrată cu aport proteic adecvat, renunțarea la fumat și menținerea activității fizice. Pacienții cu factori metabolici pot aprofunda subiectul pe pagina de diabet zaharat tip 2.

Când și de ce este necesar consultul de chirurgie vasculară

Deși îngrijirea de bază a ulcerului venos poate fi inițiată de medicul de familie și de asistenta de îngrijire a plăgilor, consultul de chirurgie vasculară este recomandat pentru confirmarea diagnosticului prin ecografie Doppler, pentru excluderea componentei arteriale și, mai ales, pentru evaluarea oportunității de a trata refluxul venos. Conform ESVS, intervenția asupra refluxului superficial, atunci când este indicată, accelerează vindecarea și scade rata de recidivă, ceea ce o transformă într-o componentă strategică, nu doar într-o opțiune cosmetică. Un ulcer care nu se vindecă în pofida unui tratament corect, un ulcer atipic sau unul recidivant constituie motive clare de trimitere către specialist. La IngesT, traseul de evaluare și tratament este descris în secțiunea de chirurgie vasculară, iar afecțiunile-sursă pot fi consultate la varice și tromboză venoasă.

Îngrijirea pielii și prevenția zilnică acasă

Între vizitele medicale, îngrijirea constantă a piciorului acasă influențează direct evoluția. Pielea din jurul ulcerului și de pe toată gamba trebuie menținută hidratată cu emoliente blânde, neparfumate, pentru a preveni uscarea, fisurile și mâncărimea care invită la grataj. Conform NHS, igiena atentă, evitarea apei foarte fierbinți și uscarea delicată a pielii reduc riscul de macerare și de noi leziuni. Unghiile se taie cu grijă, iar zonele de presiune și încălțămintea se verifică pentru a evita traumatismele. Persoanele cu sensibilitate redusă (de exemplu cele cu diabet) trebuie să inspecteze zilnic picioarele, deoarece pot să nu simtă o rană în formare.

Compresia rămâne măsura preventivă cea mai importantă după vindecare. Ciorapii de compresie se aplică dimineața, înainte ca edemul să se instaleze, și se poartă pe parcursul zilei conform indicației medicale. Ei se înlocuiesc periodic, deoarece își pierd elasticitatea în timp. IngesT recomandă pacienților să discute cu medicul clasa de compresie potrivită și modul corect de aplicare, pentru ca tratamentul să fie eficient și confortabil. Combinarea compresiei cu mersul zilnic, cu exercițiile pentru glezne și cu ridicarea picioarelor seara formează un program simplu, dar foarte eficient de prevenție.

Rolul alimentației și al stilului de viață în vindecare

Vindecarea unei plăgi este un proces care solicită resurse nutriționale. Un aport proteic adecvat, vitamine și minerale (în special cele implicate în refacerea țesuturilor) și o hidratare bună susțin granulația și epitelizarea. Conform WHO, malnutriția și deficiențele micronutrienților sunt factori care întârzie vindecarea plăgilor, mai ales la vârstnici. Menținerea unei greutăți sănătoase reduce presiunea venoasă, iar renunțarea la fumat îmbunătățește microcirculația și oxigenarea țesuturilor. Activitatea fizică regulată, adaptată posibilităților fiecăruia, întreține tonusul muscular al gambei și eficiența pompei venoase. IngesT încurajează o abordare integrată, în care îngrijirea locală a ulcerului este însoțită de optimizarea factorilor generali de sănătate, pentru rezultate durabile și pentru scăderea riscului de recidivă.

Mituri și realități despre ulcerul venos

Mit 1: Ulcerul venos este doar o problemă de piele care se vindecă cu o cremă. Realitate: Ulcerul venos este expresia unei boli a venelor, nu doar a pielii. Cauza este hipertensiunea venoasă, iar fără corectarea acesteia prin compresie și prin tratarea refluxului, nicio cremă sau pansament nu îl poate vindeca durabil. IngesT subliniază că abordarea trebuie să țintească mecanismul, nu doar suprafața.

Mit 2: Compresia este inutilă sau periculoasă pentru toți pacienții. Realitate: Compresia este, conform Cochrane și ESVS, tratamentul de bază și cel mai eficient pentru ulcerul venos. Ea este periculoasă doar atunci când există o boală arterială semnificativă, motiv pentru care se măsoară mai întâi ABI. La majoritatea pacienților cu ulcer venos, compresia corect aplicată grăbește vindecarea.

Mit 3: Dacă ulcerul nu doare prea tare, nu este grav și pot aștepta. Realitate: Intensitatea durerii nu reflectă gravitatea. Un ulcer venos persistent întreține inflamația, riscul de infecție și de recidivă, iar amânarea evaluării permite progresia bolii venoase. Conform NHS, orice rană a gambei care nu se vindecă în câteva săptămâni trebuie evaluată medical.

Mit 4: Odată vindecat, ulcerul nu mai revine. Realitate: Recidiva este frecventă, pentru că boala venoasă persistă. Purtarea ciorapilor de compresie pe termen lung și tratarea refluxului reduc semnificativ riscul. IngesT atrage atenția că prevenția recidivei este parte integrantă a tratamentului, nu o etapă opțională.

Mit 5: Repausul total la pat ajută vindecarea. Realitate: Imobilizarea prelungită este contraproductivă, deoarece dezactivează pompa musculară a gambei și favorizează staza. Conform Cleveland Clinic, mersul și exercițiile pentru glezne, alături de ridicarea periodică a picioarelor, sunt benefice. Combinația dintre mișcare și compresie este superioară repausului.

Mit 6: Toate rănile de la picior sunt la fel și se tratează la fel. Realitate: Ulcerele venoase, arteriale și diabetice au cauze diferite și tratamente uneori opuse. Aplicarea unei compresii puternice pe un ulcer arterial poate fi periculoasă. De aceea, conform NICE, diagnosticul corect prin examen clinic, Doppler și ABI precedă orice tratament.

Surse și referințe

Informațiile prezentate în acest ghid sunt elaborate de echipa editorială IngesT pe baza recomandărilor și a literaturii medicale internaționale de referință. Conținutul are scop educativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Sursele consultate includ ghidurile și materialele publicate de organizații medicale recunoscute: ESVS (European Society for Vascular Surgery) pentru recomandările de management al bolii venoase cronice și al ulcerului venos; NICE (National Institute for Health and Care Excellence) pentru ghidurile de diagnostic, compresie și utilizare rațională a antibioticelor; Cochrane pentru sinteza dovezilor privind eficacitatea terapiei de compresie; NHS (National Health Service) pentru informațiile destinate pacienților despre îngrijirea plăgii și prevenția recidivei; WHO (Organizația Mondială a Sănătății) pentru datele privind factorii de risc vasculari și bolile cronice; Mayo Clinic și Cleveland Clinic pentru descrierile clinice, diferențierea ulcerelor și rolul mobilizării; precum și UpToDate și NCBI pentru patofiziologie, diagnostic și complicații. Recomandările privind tratarea refluxului venos se aliniază literaturii de chirurgie vasculară de referință, inclusiv materialelor ESC privind bolile vasculare periferice.

Conținutul medical IngesT este elaborat cu rigoare științifică. Pentru afecțiunile asociate, IngesT pune la dispoziție pagini dedicate despre insuficiența venoasă, varice și tromboza venoasă, precum și hub-urile de chirurgie vasculară și de cardiologie. Pentru o privire de ansamblu, consultați secțiunile de afecțiuni și de simptome. Dacă aveți o rană la nivelul gambei care nu se vindecă sau orice semn de alarmă, adresați-vă unui medic pentru evaluare.

Validare clinică Dr. Andreea Talpoș — în curs.